Capcanele agriculturii eco

Ecologul Claudia-Elena Moşoiu a studiat factorii nocivi care pot ataca produsele ecologice. Factorii care pot influenţa negativ un aliment ecologic au făcut obiectul unui studiu despre

Ecologul Claudia-Elena Moşoiu a studiat factorii nocivi care pot ataca produsele ecologice.

Factorii care pot influenţa negativ un aliment ecologic au făcut obiectul unui studiu despre "Siguranţa produselor ecologice". Lucrarea este realizată de ecologul Claudia-Elena Moşoiu, de la Institutul de Bioresurse Alimentare.

Cea mai importantă calitate a agriculturii ecologice este aceea că protejează mediul. În ultimii ani, dorinţa consumatorilor de a se alimenta sănătos i-a determinat pe aceştia să cumpere aşa-numitele "produse ecologice".

Cele care conţin contaminanţi chimici, organisme modificate genetic sau cele conservate prin iradiere deja sunt evitate. Ecologul Claudia-Elena Moşoiu, de la Institutul de Bioresurse Alimentare, arată în studiul său despre siguranţa produselor ecologice că, din cauza repetatelor contaminări ale cărnii, ouălor şi laptelui cu bacteriile Salmonella, Campylobacter şi Listeria, oamenii sunt mai atenţi la alimentele pe care le consumă.

Excesul de nitriţi

Produsul ecologic nu este neapărat un "produs fără pesticide", susţine ecologul în lucrarea sa. În general, reziduurile de pesticide nu sunt permise decât în cantităţi foarte mici. Dar, în exces, acestea pot produce diferite dereglări şi boli, ca de exemplu cele neurologice, ale sistemului imunitar şi pot fi promotori ai cancerului. Nitraţii există natural în toate produsele din plante, datorită rolului lor în sinteza proteinelor, dar concentraţia este influenţată de utilizarea azotului suplimentar.

Toxicitatea nitraţilor în alimente este scăzută, dar aceştia eliberează nitriţi în stomac şi intestin. Nitriţii, la rândul lor, se transformă în nitrozamine, substanţe puternic carcinogene. Totuşi, un conţinut de azot prea scăzut influenţează conţinutul în substanţă uscată, proteine, vitamina C şi caroten.

Calitatea bălegarului

Conţinutul de metale grele în cazul produselor ecologice este mai mic decât la produsele convenţionale. Legislaţia din domeniul agriculturii ecologice interzice folosirea îngrăşămintelor chimice, limitează cantitatea de cupru folosită pentru protecţia plantelor la maximum 8 kg/ha, impunând obligativitatea monitorizării continue a conţinutului de metale grele. Compostul (alcătuit din bălegar şi alte resturi organice) este folosit atât în agricultura ecologică, cât şi în cea convenţională.

Dacă animalul este bolnav, folosirea bălegarului pe care îl produce, ca fertilizator, poate duce la contaminări ale produselor agricole, în special cu agenţi patogeni şi la posibile contaminări ale solului şi pânzelor freatice. Anumiţi germeni pot supravieţui până la 59 zile în interiorul compostului. Însă, după cum spune Claudia Moşoiu, "informaţiile privind perioadele şi temperaturile critice pentru alcătuirea compostului sunt, deocamdată, incomplete".

Ţinta paraziţilor

Atât în sistemul agricol ecologic, cât şi în cel convenţional, animalele sunt expuse la paraziţi, însă pentru cele în sistem ecologic problema este mai gravă. Cauzele sunt creşterea animalelor "în aer liber" şi interzicerea medicaţiei profilactice.

Paraziţii reprezintă probabil cel mai mare pericol pentru sănătatea animalului şi, în consecinţă, pentru calitatea alimentelor. Studiile realizate au indicat că porcii, scroafele şi cloştile crescute în aer liber manifestă infecţii mai mari cu helminţi şi acarieni, în comparaţie cu producţiile convenţionale intensive în "sisteme închise". Chiar dacă aceşti paraziţi nu ameninţă agresiv sănătatea umană, pentru că sunt distruşi în tractul digestiv sau îndepărtaţi prin tratare termică, doar simpla lor prezenţă este percepută negativ de către consumatori.

Fără antibiotice sau hormoni

Agricultura ecologică interzice folosirea antibioticelor şi altor medicamente la animalele crescute în sistem agricol ecologic. Ţările membre UE monitorizează prezenţa reziduurilor de medicamente în produsele animaliere. Folosirea medicamentelor este permisă doar când este pusă în pericol viaţa animalului, recomandându-li-se veterinarilor folosirea atentă, restricţionată, a antibioticelor. Detectarea de reziduuri de antibiotice la animalele eco poate avea drept consecinţă retragerea certificatelor de produs ecologic. Pentru mulţi consumatori, folosirea cuvântului "ecologic" este implicit sinonim cu "calitate superioară", apreciază ecologul Claudia-Elena Moşoiu.

Pro şi contra produselor "eco"

"O justificare a cumpărării produselor ecologice nu poate fi făcută pe baza superiorităţii în nutriţie, a gustului sau a faptului că nu conţin pesticide", se menţionează în studiul ecologului Claudia-Elena Moşoiu. Argumentele "pro" sunt acelea că produsele eco au mai puţine substanţe periculoase precum nitraţii, reziduurile pesticide, antibioticele sintetice, hormonii de creştere, aditivii alimentari şi conţin mai multe componente nutritive indispensabile omului. Produsele ecologice au şi unele dezavantaje, mai ales pentru producători. Între ele trebuie menţionate obţinerea de producţii mai mici decât în sistemul convenţional şi apariţia mai frecventă de paraziţi.

Expert în agricultură ecologică

Claudia-Elena Moşoiu este licenţiată în ştiinţe ecologice, fiind în prezent doctorand la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti.
În 2002 a devenit inspector în agricultura ecologică (specializare în Italia, la Istituto per la Certificazione Etica e Ambientale).
Din 2003 -
director tehnic IBACert - organism de inspecţie şi certificare a produselor ecologice, iar în prezent este
"Punct Naţional
de Contact" în România, în cadrul Programului-cadru 7, de cercetare europeană în sectorul "Agricultură, alimentaţie şi biotehnologie".