„Când o apărea Elodia, o să pornească şi combinatul“
0
Angajaţii Oltchim sunt destul de sceptici în ceea ce priveşte rentabilizarea societăţii. Ei spun că privatizarea „nu miroase a bine“, că e o „ţeapă“ şi că cel mai important lucru e repornirea uzinei.
Luni dimineaţa, în faţa Oltchim, înainte de ieşirea din schimbul I, era o linişte de mormânt. Puţini oameni treceau din când în când pe alei. Un muncitor care împinge la o pubelă de gunoi se adresează altuia: „Bă, să ajungem mai repede la televizor să vedem ce se întâmplă cu combinatul", iar celălalt dă din cap că abia aşteaptă să vadă la OTV şi la celelalte programe cum mai decurge privatizarea.
„Eu auzii că Diaconescu refuză să semneze azi actul de preluare a Oltchimului, aşa că e groasă bă, se alege praful de privatizarea asta", intră un al treilea în vorbă. Întreb o femeie care tocmai ieşea pe poarta societăţii, cum este cu noul patron, cât de încrezătoare este, iar ea face un gest a lehamite cu mâna şi oftează. „E vai de capul nostru, dom'ne! Nu miroase a bine!", spune în treacăt.
Aşteptarea, moarte sigură
În staţia de autobuz, o altă femeie aflată în concediu de odihnă acceptă să vorbească, tot sub protecţia anonimatului: „Ne-au dat banii pe luna iulie, bonurile de masă sunt neluate de trei luni, dar vin vremuri grele! Nu ai putut tu stat să pui pe roate combinatul ăsta şi vine te miri cine şi gata, ne aşteaptă lapte şi miere. Sincer, aş prefera să spună... nu vă dăm acum banii pe luna trecută, vă rog să mai aşteptaţi, dar să vedem odată pornit combinatul. Abia atunci am avea garanţia locurilor de muncă. Atunci am avea sentimentul că venim să muncim, că avem unde, dar aşa.... aşteptarea asta e moarte sigură", spune femeia.
Treaba nu miroase a bine
Cum până la ieşirea schimbului mai este ceva vreme, merg la un birt aflat în afara perimetrului Oltchimului, unde câţiva oameni descântă fie o bere, fie un suc şi intru în vorbă cu ei.
Pentru că tot întreb, ba de una, ba de alta, devin suspicioşi şi mă legitimează, şi apoi acceptă să vorbească, dar numai să nu le cer să-şi dea numele. „Diaconescu nu a venit niciodată aici la Oltchim, dar dacă ar veni, oamenii l-ar aplauda dacă ar ştii că vor să facă treabă. Dar treaba asta nu miroase a bine! Dacă până la iarnă nu reuşeşte să repornească Oltchimul, adio. Secţia Monomeri e căzută, e la pământ, secţia Electroliză nici vorbă să o mai reporneşti iarna, când îngheaţă conductele", spune unul dintre ei.
Un altul, mai pus pe şotii dă un pronostic destul de sumbru. „Când o apărea Elodia în faţa combinatului, atunci o să pornească. Bă, dacă venea Becali, avea mai multe şanse. Aducea o turmă de oi şi avea pe unde să o păşuneze că e mare combinatul, cât vezi cu ochii. Mai vindea ceva, mai cumpăra un fotbalist. Acum o să privatizaţi Oltchimul cu SMS-uri la OTV. Bă, e păcăleală, e ţeapă, ţeapă", spune alt interlocutor.
„Vor să ne transforme în «carne de tun»"
La ieşirea din schimb, câţiva dintre angajaţi acceptă să vorbească dându-şi chiar şi numele. Nu de alta, dar divizaţi în diverse tabere, unii de partea fostei conduceri, alţii mânaţi de „speranţa schimbării", oamenii vorbesc.
„Trebuia să vină cineva să facă curăţenie în Oltchim. Noi, Oltchimul, am ajuns pe butuci, iar alţii de aici din jurul nostru care au cumpărat marfă cu un preţ şi au vândut-o de două trei-ori mai mult, au firme prospere", spune muncitorul Gheorghe Davidescu. Alţii oameni se opresc şi spun cu năduf: „Domnule, vor să-l bage în insolvenţă, iar noi nu suntem decât carne de tun.
Te pomeneşti că muncim câteva luni şi nu ne dau salariile", completează altcineva. „Am acasă doi copii de crescut, iar soţia nu lucrează nicăieri. Eu am fost unul dintre cei care am intrat în greva foamei. Acum, lucrurile merg rău. Au trecut la ameninţări, e băşcălie pe faţă!", spune maistrul Ion Marin.
"Acum o să privatizaţi Oltchimul cu SMS-uri la OTV. Bă, e păcăleală, e ţeapă, ţeapă.''
muncitor la Oltchim
Se încarcă comentariile...
