Canadienii pleacă de la Roşia Montană

Peste 200 de localnici angajaţi pentru minerit vor fi daţi afară Compania canadiană de la Roşia Montană îşi va reduce activităţile în Munţii Apuseni până va obţine autorizaţia

Peste 200 de localnici angajaţi pentru minerit vor fi daţi afară

Compania canadiană de la Roşia Montană îşi va reduce activităţile în Munţii Apuseni până va obţine autorizaţia de mediu, au anunţat oficialii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Ca urmare, două treimi din oamenii angajaţi în proiectul minier vor fi concediaţi. Directorul general al companiei, Alan Hill, a declarat că a trimis deja notificări către sindicatul local şi către autorităţi.

Reprezentanţii companiei canadiane au declarat că vor continua totuşi demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a proiectului Roşia Montană.

"Suntem dispuşi să luăm măsurile care se impun, oricât de dificil de luat ar fi acestea, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a companiei în vederea primirii autorizaţiilor şi construirii unei mine model în Roşia Montană", a declarat Richard Young, directorul financiar al Gabriel Resources. Procesul de autorizare a proiectului respectiv a fost suspendat de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în septembrie 2007.

Reluarea obţinerii unei noi autorizaţii va fi de durată

La rândul lor, organizaţiile neguvernamentale care au dat în judecată compania au declarat că un nou proces de autorizare va dura foarte mult.

"Cine a urmărit ce se întâmplă la Roşia Montană şi-a dat seama că e nevoie de foarte mult timp pentru a începe orice activitate", a spus Ştefania Simion, reprezentant de la Alburnus Maior. Ea a adăugat că nu crede în zvonurile potrivit cărora statul român le va da despăgubiri canadienilor în cazul în care proiectul nu va mai fi făcut.

Canadienii s-au hotărât să-şi reducă activitatea după ce săptămâna trecută, Curtea de Apel Braşov a respins prin hotărâre definitivă certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru minele romane de la Roşia Montană. Judecătorii au ţinut cont de argumentele organizaţiilor neguvernamentale Alburnus Maior şi Liga Pro Europa, potrivit cărora statul român are obligaţia de proteja patrimoniul istoric din zona respectivă.

Canadienii au fost acuzaţi că au omis să prezinte în actele oficiale concluziile unui raport al echipei de arheologi francezi angajate cu privire la prezenţa unor vestigii arheologice în Masivul Carnic. Potrivit arheologilor francezi, în Carnic, reţelele miniere antice sunt într-o stare foarte bună.