Campania împotriva lui Băsescu, la talpa ţării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Echipa de campanie  l-a umplut de pliante  anti-Băsescu pe Tudor Copăcel.  El le-a primit  cu bucurie, chiar  dacă e tobă de politică
Echipa de campanie l-a umplut de pliante anti-Băsescu pe Tudor Copăcel. El le-a primit cu bucurie, chiar dacă e tobă de politică

Politica le-a luat minţile oamenilor de la sate, în aceste zile. Seceta a paralizat orice activitate agricolă. Ţăranii stau degeaba, sunt săraci şi foarte supăraţi.

În această săptămână mare a politicii româneşti au apărut în presă stenograme din şedinţele de campanie ţinute de liderii USL în vederea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Ceea ce impresionează cu adevărat în aceste stenograme este felul în care o maşinărie gigantică se pune în mişcare pentru un astfel de eveniment. Se discută despre o mulţime de lucruri în respectivele stenograme: mesajele transmise în emisiunile televizate, sloganuri, drepturi de autor pentru cântece, reclame outdoor, layout, tipografii, brainstorming, tricouri imprimate la 1,89 de euro per bucată, buget de campanie, Facebook. Şi mii de oameni coordonaţi de sus. Pionii campaniei.

De la înălţimea acestor stenograme am coborât treptele către nivelul cel mai de jos. Lupta pentru demiterea preşedintelui Băsescu într-o comună din Câmpia Română. La Curcani, în judeţul Călăraşi.

Vicele şi geograful

Curcani e o comună, înspre Olteniţa, încolo. Numără aproximativ 5.000 de locuitori, dintre care 4.170 au drept de vot. La Curcani e o viaţă politică zbuciumată. În timpul  ultimelor alegeri - cele locale, din 10 iunie -, aici a fost o bătălie politică la propriu. Adică  s-au luat la bătaie. Într-un fel, Curcani e România în mic. Între '90 şi '96 a fost FSN-ul la putere. Apoi, surpriză, a venit un primar de la Convenţia Democrată. După ce s-au săturat de Convenţie, „curcanii" s-au întors, în 2000, la social-democraţie. În 2004 a venit din nou schimbarea şi primăria a fost câştigată de Aurică Gazu - sprijinit pe atunci de Partidul Noua Generaţie. Din 2008, Gazu a trecut la Partidul Naţional Liberal. E primar şi astăzi, dar, în ultimele săptămâni, a ars gazul mai mult pe la Bucureşti.

În ziua în care am poposit la Curcani, el era plecat la mitingul USL de la Romexpo. Astfel, toată autoritatea administraţiei locale a rămas pe umerii viceprimarului Gheorghe Chirică, pe care-l vom numi de acum înainte „vicele". Vicele ne-a luat cu el, să ne arate cum se face campania electorală la sat. A fost însoţit în peregrinările lui de Marian Mavrodin, directorul şcolii din Curcani şi profesor de geografie, pe care-l vom numi de acum înainte "geograful".



În Curcani, geograful (stânga) şi vicele (în centru) sunt duşmanii principali ai preşedintelui suspendat Traian Băsescu


La Curcani va fi cvorum

Maşinăria de partid e o Dacie Logan. De la Primărie, pornim cu ea prin comună. Cei doi au pliante şi ziare anti-Băsescu. Sunt PNL-işti vechi, trecuţi prin multe campanii. De data asta, calculul e simplu: 4.170 de cetăţeni cu drept de vot, împărţit la doi, plus unu la sută ar veni cam 2.130 de oameni. Şi spune vicele: „Noi, aici, la Curcani, facem ce facem şi ajungem la cvorum.

Dar să vedem dacă ei, la nivel naţional, sunt în stare. Mă tem". Vicele opreşte Dacia în faţa unei crâşme. Acolo, pensionarul Tudor Copăcel e la a şasea bere. Nea Tudor a fost primul ţărănist din comuna Curcani. La el în casă - spune - s-a refăcut PNŢ-ul, la Curcani, după Revoluţie. Şi Norica Nicolai, care prin '90-'91 lucra în Procuratura Olteniţa, ar fi fost la el în casă. „Iar acum e ditamai europarlamentara. A ajuns bine femeia".

„Nea Tudore - începe vicele - astea au fost odată. Acum, pentru prezent, duminică să ne facem datoria! Ai în ziarele astea toate «binefacerile» guvernării de pe timpul lui Băsescu. Asta e rugămintea noastră. Matale înţelegi nişte aspecte. Trebuie să fie vreo nouă milioane şi ceva de inşi la urne. Şi e greu. Aşa că, la vot, cu convingere!".

Dar bătrânul e deja convins, îşi consumă campania degeaba pe el. Spune Tudor Copăcel: „Ponta şi Crin ne-au dat îndărăt ce ne-a luat Băsescu şi, cică, în toamnă ne-ar mai da câte ceva. Domnul Ponta face TVA-ul mai mititel". Vicele îl completează: „Da, pâinea va fi mai ieftină. E un lucru... bun".

Bărbaţii trec de la politica mare la cea sătească. „Costache Gheorghe, zis Căcăţui, e cel mai al dracului consilier din comuna Curcani. Nu face nimic, însă îl alege lumea. Fuge din partid în partid. La ultimele alegeri, a fugit de lângă primar şi a trecut în partidul lui Fileaţă, la PDL. Iar primarul, vorba aia, îi mai e şi cuscru. Ce mai calea-valea.... sunt mişcări politice mari de tot la noi, la Curcani", spune Tudor Copăcel, de la masa lui. Şi are dreptate: nu mai departe de această primăvară, întreaga filială PSD Curcani a trecut în partidul lui Dan Diaconescu. La Curcani se face politică cu P mare.

Dar după atâta politică, despărţirea e una simplă şi omenească: despre moartea unei babe din sat. Pensionarul spune: „Bă, a murit ţaţa Viţa. Da, mă, a murit Viţa!". 

Între DA şi NU

PNL-iştii din Curcani împart pliante care imită întocmai buletinul de vot, cu întrebarea: „Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?". De aceea, vicele insistă, pentru a mia oară, ca oamenii să pună ştampila pe „Da" , chiar dacă ei sunt înclinaţi mai degrabă să spună „Nu" când vine vorba de Băsescu.

"Vă aşteptăm la vot, duminică. Dacă nu veniţi, pierdem cu toţii!"
Gheorghe Chirică membru PNL şi viceprimar al comunei Curcani

„Ce-a fost în capul vostru când l-aţi dat jos pe Ceauşescu?!"

 E uşor în Curcani. Străzile sunt drepte, cum le-a trasat regele Carol I la 1878. Când se întorcea el de la Războiul de Independenţă, s-a oprit pe o moviliţă acolo şi a zis: „Aici va fi aşezarea Curcani, în cinstea l'alde Peneş Curcanul şi alţi dorobanţi viteji care au luptat cu pana de curcan în frunte pentru independenţă". Cel puţin aşa povestesc oamenii locului geneza satului lor. Tot la capitolul istorie au plasat şi faptul că Mircea Badea a pomenit odată de comuna Curcani, în emisiunea lui. „Da, a zis ceva despre ziua independenţei, că la americani se mănâncă curcani de ziua independenţei", spune Florin Ivan, vechi funcţionar al Primăriei. Remarca vedetei TV ar fi venit pe fondul evenimentelor petrecute la Curcani în data de 10 iunie 2012.

Un pumn în ficat, care l-a lăsat lat

La alegerile locale din acea zi, unul dintre candidaţii la funcţia de primar a spart urnele de votare într-un puseu de furie. „Păcat de urne, căci erau noi şi de bună calitate - din placaj prins la muchii cu cornier de aluminiu", spune vicele Chirică.
Florin Ivan, funcţionarul, împărţea foile de vot, în ziua cu pricina. „A venit o femeie şi, când i-am dat buletinele de vot, la formularul pentru alegerea primarului s-a mai agăţat unul în plus, deci ea ar fi avut şansa votului dublu.

S-a agăţat pur şi simplu într-o capsă metalică. Un observator din partea PDL a văzut, i-a smuls femeii formularele din mână şi a ieşit cu ele în fereastră strigând «Hoţii». Imediat a intrat în sală Fileaţă Ştefan, candidat la primărie din partea PDL, şi a turnat un pahar de cafea pe mine. Am tăcut din gură. Apoi a început să ia apă minerală în gură şi să mă stropească cu gura. M-a făcut fleaşcă, iar
n-am zis nimic. După care, Fileaţă, fiind boxer la viaţa lui, mi-a aplicat un pumn în ficat, care m-a lăsat lat". După ce l-a bătut pe funcţionar, Fileaţă a spart urnele, ajutat de alţi opt complici, şi a început să rupă voturi strigând «Hoţii». Au venit mascaţii de la Constanţa şi l-au potolit.

Fileaţă a fost arestat preventiv şi cazul lui se judecă. Alegerile din Curcani au fost sistate după incident şi s-au mai organizat o dată, două săptămâni mai târziu. A câştigat tot Gazu, dar comuna s-a acoperit de ruşine. „A aflat şi fiică-mea din Olanda ce am făcut noi pe-aici", spune funcţionarul Ivan. Urnele au fost reparate, cornierul din aluminiu îndreptat, iar în această duminică vor fi din nou folosite.

cuplul
fl ivan

Florin Ivan a păţit-o la ultimele alegeri

„Şi berea?"

Dar până la urne e departe şi mai e mult de muncă în teritoriu. Vicele şi geograful sfidează canicula şi bat satul în lung şi-n lat, într-o ultimă sforţare de campanie. Fiecare om contează, e şi deviza lor.

La altă crâşmă, un bărbat e atât de beat încât arată ca un bebeluş căruia îi cade capul într-o parte. Vicele şi geograful îi vorbesc tare şi clar ca să înţeleagă: „Nea Mărine, bine bre', pe căldura asta? Rugămintea noastră e să vii la vot duminică". Omul mijeşte ochii şi întreabă: „Şi berea?". „Acum îţi dau ziare să citeşti despre Băsescu, berea o dăm altădată. Nu suntem pregătiţi acum". Bărbatul de la masă îşi vede de băutură. Vicele şi geograful realizează că e o miză pierdută şi nu zăbovesc prea mult cu el. Urcă în Logan şi se îndreaptă către cartierul ţiganilor.

Satul e despărţit de o linie imaginară. Într-o parte, românii, în alta - rromii. Proporţia este aproximativ egală. La şcoală sunt însă mai mulţi copii rromi decât români. În zona ţiganilor, satul e ceva mai viu. „Ăştia se delectează seara", spune geograful. „Ies toţi pe la poartă şi joacă remi".

„Băăăă!"

Cei doi coboară din maşină la cârciuma lui Gigi, patron, ţigan şi consilier local. Pentru că sunt cu presa după ei, vor să fie protocolari. Vorbesc foarte frumos: „Am venit, iată, în campanie electorală, pentru destituirea lui Băsescu".
Ţiganii răspund verde-n faţă: „Măi, mânca-ţi-aş coiţele tale, îl dăm jos. Suntem lângă matale duminică! Ce, nu ştii? Îmi spui să îl votez p'ăla? P'ăla îl aleg!". „Acum nu sunt alegeri. Veniţi la referendum şi să puneţi ştampila acolo unde trebuie", răspunde vicele.

Un ţigan bătrân îi dă cu pliantele în cap, dar mai mult în joacă: „Băăă, ce-a fost în capul ăsta al vostru când l-aţi dat jos pe Ceauşescu? Mie mi-e egal cu zero cine mai ia acuma ţara. Eu sunt bătrân".   

Când să ne despărţim, ţiganul cel bătrân cere o ţuică. „Nu", spune geograful. „Nu, pentru că s-ar considera mită electorală şi mă bagă la puşcărie"

curcani

Cu asta s-a ales vicele din Curcani pentru că "l-a dat jos pe Ceauşescu" acum 22 de ani

Vara pe uliţă

Mai vin oamenii la viceprimar cu câte o plângere cetăţenească: „La mine în dreptul casei nu se aprinde becul, măi, nea...". „Se aprinde unul da, unul nu. Din doi în doi", vine răspunsul. „Păi da. La mine trebuia să fie şi nu e. Din doi în doi, trebuia să fie la mine la poartă". Vicele ridică din umeri.

Trece un om cu bicicleta. E Fănel Pană, băut bine. Are pe coarnele de la bicicletă două găleţi pline cu caise culese de pe marginea drumului. Stricate, viermănoase. Le duce acasă să le facă ţuică. „Te-ai îmbătat, Fănele, înainte să faci ţuică!", îi spune vicele. „Nu, nu cred", protestează omul. Mai înaintează puţin după care se prăbuşeşte la pământ, cu tot cu bicicletă. Caisele se răspândesc pe şosea. Vicele trece pe lângă Fane şi-i spune prin geamul deschis al Loganului „Fane, le-ai făcut ţuică, gata!". Roţile maşinii plescăie peste întinderea de caise. Fane se chinuie să se ridice. „Saltă-n sus, de-acolo, Fănele!". „Fir-ar ale dracului de caise".

curcani 2

Fănel Pană cu caisele, pe când era încă bun-zdravăn

Liberalismul la Curcani

Măică e un ţigan - consilier la Primărie din partea Uniunii Naţionale a Rromilor. Ca să ajungă consilier a avut nevoie de 200 de voturi în comună. Se descrie ca fiind cinstit şi respectat de comunitatea ţigănească din sat. Cu Măică se fac, acum, alte socoteli. „Tu ai avut 200 de oameni. Acum sper că vii şi tu măcar cu 300 de votanţi. Am aşteptări mari de la tine", spune vicele. Măică nu spune nici da, nici nu. Citează din clasicii politicii româneşti. „Iliescu a spus «nu-mi puneţi sula-n coaste», Adrian Năstase a spus «număraţi-mi ouăle» şi Băsescu a zis «i-am ciuruit». Adică ne-a ciuruit pe noi. Va vedea el", zice Măică, vechi apărător al principiilor liberalismului în Curcani. „Sunt PNL-ist de 12 ani de zile". În bătătura lui Măică se termină acţiunea liberalilor noştri. Sunt obosiţi, ca la final de campanie electorală, dar tot le mai arde de politică şi de vila Dante.

E plin de politică şi de politicieni în satele din România. La Curcani, când se pornesc în discuţii, copiază întocmai retorica pe care o aud la televizor. Se schimbă şi satul românesc văzând cu ochii. În seara cu pricina venea peste Curcani un nor mare. Nu mai plouase de două luni şi, totuşi, niciunul dintre ţărani nu a ridicat ochii spre norul ăsta de ploaie, să-l vadă şi să spună: „Dă, Doamne, o ploicică!". S-a lăsat noaptea, a fulgerat de câteva ori, dar n-a plouat. Ei erau deja prin case, la televizor, iar norul a trecut mai departe. Şi a rămas secetă în Câmpia Română.


Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite