Caltaboş mixt româno-maghiar

Saşii, maghiarii şi românii au prezentat preparate tradiţionale după reţete de sute de ani, despre care contemporanii nu au auzit Pentru prima dată, la Braşov, autorităţile au

Saşii, maghiarii şi românii au prezentat preparate tradiţionale după reţete de sute de ani, despre care contemporanii nu au auzit

Pentru prima dată, la Braşov, autorităţile au reuşit să "aducă la aceeaşi masă" gospodari, maeştri în arta gătitului, din rândul comunităţilor săseşti, maghiare şi româneşti.

Spectacolul culinar denumit "Autentic braşovean" a reunit specialişti în mâncăruri tradiţionale din 15 localităţi ale judeţului. Cu acest festival al artei culinare, edilii judeţului Braşov au dorit să promoveze produsele tradiţionale săseşti, maghiare şi româneşti din regiune. La acest prim spectacol culinar au venit aproximativ 500 de vizitatori, fiindcă evenimentul nu a fost mediatizat. Edilii braşoveni, încurajaţi de succesul acestei prime ediţii, promit să organizeze unul mai fălos, de Paşte.

Ospăţ cu bucate alese

Săsoaica Sara Dootz, venită de la Viscri, a făcut furori cu preparatele ei. "Lipiu este un fel de pizza săsească. Se face din aluat de cozonac. La aroma aluatului, pe care îl facem în formă de turtă, punem deasupra un gem din prune uscate, amestecat cu smântână şi cu ou", a spus săsoaica. Sara s-a mai mândrit şi cu zama de fasole cu ciolan de porc afumat, dreasă cu tarhon şi prune uscate. De la Tărlungeni, Maria Csiki a venit cu preparate făcute după reţete secuieşti.

Caltaboşi, cârnaţi, jumări, tobă, sângerete, fripturi şi şorici. Specific a fost condimentul vestit în secuime: paprika, ce dă o aromă deosebită mâncărurilor. De la Bran şi Moeciu au venit băciţele. Ele s-au lăudat nu doar cu bucatele de Crăciun.

Au venit şi cu urdă, caş, telemea de oaie şi de capră, dar şi cu vestita brânză de burduf. Băciţele au adus şi brânza vestită pe care ciobanii o fac din caş frământat şi pus în coajă de brad. Nu au lipsit din bucatele tradiţionale dulceaţa de rubarbă şi gemurile din fructe de pădure, de la Buneşti. Furori au făcut şi preparatele din păstrăv, de la Prejmer, cozonacii şi colacii împletiţi sau vestiţii covrigi braşoveni, înmuiaţi în sirop de miere.