Calitatea aerului, de neînţeles

Panourile de informare prezintă date pe care cu greu le poate descifra cineva Locuitorii din Târgu Jiu pot vedea calitatea aerului pe care îl respiră, pentru că în centrul municipiului a

Panourile de informare prezintă date pe care cu greu le poate descifra cineva

Locuitorii din Târgu Jiu pot vedea calitatea aerului pe care îl respiră, pentru că în centrul municipiului a fost montat un panou de informare. Datele pe care le transmite acesta provin de la staţia de monitorizare a calităţii aerului, dar sunt de neînţeles pentru nespecialişti.

În cadrul programului de "Prevenire a catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului", Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj a primit două staţii de monitorizare a calităţii aerului. Una a fost montată la Târgu Jiu, iar cealaltă în oraşul Rovinari, locul unde se află unul dintre cele două complexuri energetice din judeţ. Potrivit purtătoarei de cuvânt a APM Gorj, Cristina Merfu, instituţia a mai primit de la minister şi aparatura de laborator necesară dotării laboratorului de aer şi a camerei de balanţe ce deserveşte staţiile.

"La nivel naţional funcţionează 117 astfel de staţii dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici. Poluanţii măsuraţi de cele două staţii din Gorj sunt: poluanţii gazoşi (NO, NO2, NOx, SO2, O3, CO) şi pulberi în suspensie fracţiunea PM10 şi PM2,5. Parametrii meteorologici măsuraţi sunt viteza vântului, direcţia vântului, temperatura, radiaţia solară, precipitaţiile, umiditatea relativă, presiunea atmosferică", a afirmat Cristina Merfu.

Panoul neînţeles

În Târgu Jiu, panoul se află montat pe peretele de vest al clădirii SNLO din Piaţa Prefecturii şi afişează datele privind calitatea aerului preluate de la cele două staţii automate din judeţ. Monitorizarea calităţii aerului va asigura o mai bună cunoaştere de către populaţie a mediului în care trăieşte, cât şi o supraveghere continuă, corectă şi imparţială a tuturor surselor de poluare din raza de influenţă a staţiilor. Cu toate acestea, locuitorii din Târgu Jiu nu înţeleg datele de pe panoul informativ. Pe mulţi nu îi interesează, iar cei care ridică privirea spre panou nu pricep nimic: "M-am uitat la el, dar nu înţeleg ce este cu datele alea. Probabil doar specialiştii de la mediu le înţeleg", a spus Oana Popescu, din Târgu Jiu.

Andrei Ionescu a observat panoul de informare încă de când l-au instalat, însă, ca şi alţi cetăţeni, nu pricepe mai nimic: "Am citit pe el doar Rovinari şi Târgu Jiu, ne mai arată în ce zi suntem şi anul şi apoi nişte cifre şi litere de neînţeles. Poate ăla o fi aerul poluat. Poluare avem şi noi, mai ales că este complexul la Rovinari", a spus tânărul de 23 de ani din Târgu Jiu. "Panoul care este aşezat pe peretele SNLO, în centrul municipiului Târgu Jiu, funcţionează. El afişează datele primate de la cele două staţii din Gorj. Avem nişte servere supravegheate de consilierii noştri, iar staţiile sunt automate", a afirmat Cristina Merfu.

Poluarea aerului în Gorj

Principalul poluant pentru care depăşirile valorii-limită sunt semnificative pentru judeţul Gorj îl reprezintă pulberile. Pulberile care poluează atmosfera în judeţul Gorj au o natură diversă în funcţie de sursele ce le generează, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatări de cariere, depozite de zgură şi cenuşă, halde de steril, trafic rutier, producători de materiale de construcţii.

"În anul 2006, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 pe perioadă de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în zonele: Târgu Jiu, Jilţ, Bârseşti, Rovinari, Fărcăşeşti, Motru şi Pleşa. În acele zone sunt cariere miniere, complexul energetic, fabrica de ciment. S-a constatat că 77,4% din concentraţiile medii zilnice înregistrate depăşesc valoarea limită (50 µg/mc), iar 69% depăşesc valoarea limită + marja de toleranţă (58,33 µg/mc).

Valoarea maximă înregistrată este 714,30 µg/mc în zona Rovinari (primărie), urmare a unui episod de poluare cu cenuşă spulberată de vântul puternic de pe depozitul de zgură şi cenuşă aparţinând Complexului Energetic Rovinari", a precizat Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj.

Emisiile de dioxid de sulf au crescut în anul 2006 comparativ cu 2005, din cauza faptului că termocentralele au sporit consumul de combustibili fosili. Cea mai mare parte a emisiilor de oxizi de azot rezultă din arderi în industria energetică şi industrii de transformare (cca 93%), transport rutier (4%). S-a înregistrat o creştere foarte mare, mai ales că s-au înmulţit şi automobilele.

117 staţii de monitorizare pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici funcţionează la nivel naţional