Care va fi Calea Împărătească a BOR?

Credincioşii se tem de o ruptură a Bisericii provocată de lupta dintre ierarhii conservatori şi cei deschişi spre înnoire În funcţie de alegerile care se vor face în Sf. Sinod pentru

Credincioşii se tem de o ruptură a Bisericii provocată de lupta dintre ierarhii conservatori şi cei deschişi spre înnoire

În funcţie de alegerile care se vor face în Sf. Sinod pentru funcţia de Patriarh, Biserica Ortodoxă Română va avea şansa de a se apropia mai mult de aşteptările românilor. Dincolo de imperativele aduse de cerinţele doctrinare, teologice, lumea în care trăim cheamă, la rândul ei, o anume agendă: activităţi sociale, atitudini ferme faţă de valorile democraţiei, deschiderea faţă de cultură şi ştiinţă etc.

Dar şi riscurile sunt, deopotrivă, majore... Există riscul unei rupturi între ierarhii conservatori şi cei deschişi spre înnoire - după cum s-a petrecut în alte ţări ortodoxe? Există riscul subordonării totale în faţa presiunilor politice? Sau acela al autismului în faţa înnoirilor cerute de tineri - şi, implicit, al pierderii enoriaşilor şi a simpatiei de care BOR încă se bucură astăzi?

Pentru a răspunde la cele de mai sus, am apelat la trei dintre cei mai apreciaţi teologi creştin-ortodocşi din România.

O reformă ar fi la îndemâna unui Patriarh mai tânăr

Teologul Radu Preda subliniază că un Patriarh într-o biserică ortodoxă locală nu are aceeaşi greutate pe care o are Papa ca lider suprem al Bisericii Catolice. "Adică, de persoana, de programul teologic, de afinităţile culturale şi de elementele socializării unui Patriarh pot depinde multe, însă nu toate.

Un Patriarh care depinde de Sinod şi un Sinod care depinde de un patriarh formează o unitate indisolubilă, astfel încât doar schimbarea Patriarhului sau succesiunea patriarhală ca atare nu înseamnă automat şi schimbarea unui curs general pe care Sinodul, în ansamblul său, îl creditează şi îl impune. Aşadar, ce va urma de acum înainte nu depinde doar de persoana Patriarhului, ci şi de modul în care Sinodul se va articula în jurul noului Patriarh al BOR."

Acelaşi lucru îl susţine teologul şi diplomatul Teodor Baconschi: "Personalitatea viitorului Patriarh contează foarte mult, pentru că el prezidează şedinţele Sf. Sinod şi reprezintă BOR în relaţia cu statul şi alte Biserici. Dar puterile sale au scăzut în ultimii 17 ani. Eparhiile sunt descentralizate şi fac propriile opţiuni, de la tipărituri şi evenimente locale până la <> proprii, adoptate cu diferite ocazii.

Agenda viitorului Patriarh ar trebui, cred, să includă liniile unei noi pastoraţii, care să-i recucerească pe tineri. Există tineri care acceptă BOR aşa cum e azi. Dar există mulţi alţii care ar vrea anumite <> . BOR va trebui nu atât să renunţe la valorile sale tradiţionale, cât să le comunice într-o formă mai adecvată postmodernităţii europene în care se recunoaşte, cu variaţiuni minime, noua generaţie românească.

Cred că reluarea serioasă a dialogului cu greco-catolicii e iarăşi un imperativ. Nici învăţământul teologic nu stă strălucit. O reformă ar fi la îndemâna unui Patriarh mai tânăr, mai ales dacă va fi cineva înarmat cu experienţă occidentală de dată recentă."

Agenda viitorului Patriarh

Agenda viitorului Patriarh va trebui să fie în linii mari aceeaşi: "Pentru că problematica socială, teologică, misionară a Bisericii nu se schimbă prin noul Patriarh. Ar fi de dorit, în comparaţie cu patriarhatul PF Teoctist, ca viitorul Patriarh să fie poate mai sensibil la agenda reală a societăţii şi a Bisericii care îşi face prezentă mărturia în mijlocul ei. Şi aş identifica aici o poziţionare mult mai clară şi mai lipsită de complexe faţă de puterea politică.

Aş mai aminti şi de faptul că avem nevoie de o gândire şi de o pricepere în a ne câştiga o independenţă financiară faţă de stat. Să nu mai depindem de mila guvernamentală sau de conjuncturile politice propriu-zise şi să reluăm, în sfârşit, un dialog pe care Patriarhul Teoctist nu l-a continuat şi anume dialogul ierarhiei cu laicatul" spune Radu Preda. Uşor nuanţat, dar în acelaşi spirit, Mihail Neamţu, cercetător în istoria religiilor, vorbeşte despre o "agendă profetică": "Viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române nu va putea ocoli câteva puncte de reflecţie esenţiale.

În primul rând, un bun Patriarh este un slujitor şi un părinte al comunităţii sale. Înnoirea lăuntrică a Bisericii, care înseamnă deopotrivă redescoperirea sevelor tari din tradiţia ortodoxă - ascetism, liturghie, iconografie şi, mai ales, inteligenţa duhovnicească a Părinţilor. Ritualismul cultic, pentru care lumea de astăzi are tot mai puţine resurse, va trebui contrabalansat de redescoperirea filocalică a interiorităţii.

Epoca tranziţiei ne-a obişnuit cu preocupări pastorale legitime, dar insuficiente, rezumate adesea la fervoarea ctitoririlor peste noapte. Improvizaţia a lăsat loc esteticii urâtului. Ortodoxia trebuie să redevină, fără emfază, o epifanie a frumuseţii. Zidurile bisericilor vor putea fi îmbrăcate în lumina discretă a iubirii aproapelui. Un creştinism social, aşadar, atent la roadele contemplaţiei.

Destinele educaţiei, cultura memoriei, patrimoniul naţional, dinamicile sociale într-o lume implacabil capitalistă - toate acestea vor trebui să reprezinte teme de reflecţie pentru viitorul Patriarh. În acest fel, întâistătătorul Bisericii va fi nu doar îndrăgit de popor, ci şi admirat de o societate altminteri tot mai secularizată.

Relaţia cu elitele din mediile academice va trebui tratată pe baza respectului reciproc. Ortodoxia românească ar avea şansa să facă proba urbanităţii, oferind ancora mântuirii în cadrele unei modernităţi neîncheiate. În locul fatalismului valah, Biserica va putea încuraja etica optimismului evanghelic, perfect conştient totuşi de limitele naturii umane. Pe scurt, agenda liderului BOR ar putea fi profetică: un creştinism al tradiţiei, ieşit din tentaţia ghetoizării; un creştinism conservator, capabil să dialogheze critic cu filozofiile veacului; un creştinism al compasiunii, hrănit din căldura Duhului Sfânt."

Numai o voce unitară a BOR va găsi ascultare

Care sunt riscurile BOR care există la orizont, ţinând cont de faptul că multe din ţările ortodoxe din jur au trecut prin grave convulsii ale căror urmări se mai văd şi azi? Teologul Radu Preda observă că "marele merit al Patriarhului Teoctist a fost păstrarea intactă, atât cât s-a putut, a unităţii Sinodului, adică faptul că totuşi Biserica noastră, cu mici derapaje, mai cu seamă în ultima vreme, e adevărat, a vorbit cu o singură voce şi când a fost vorba de politică, şi când a fost vorba de implicarea în dialogul ecumenic, şi în ceea ce priveşte promovarea Legii cultelor.

O Biserică mai ofensivă în comunicarea publică

Practic, BOR a ştiut prin Sinod şi prin teologii ei să aibă o voce unitară şi de aceea a fost şi ascultată. De aceea, riscul sau ceea ce ar trebui evitat în orice fel de acum înainte este polarizarea excesivă a Sinodului şi a corpului eclezial în ansamblu. Marea virtute a noului Patriarh tocmai aceasta ar trebui să fie: gândirea şi acţiunea colegială. Fără acestea, riscul polarizării este evident şi e limpede că, atunci când doi se ceartă, al treilea câştigă."

Acelaşi subiect este tratat cu gravitate de diplomatul şi teologul Teodor Baconschi, care constată că Patriarhul Teoctist a evitat până la un punct politizarea BOR: "Urmaşul său va trebui să menţină echidistanţa, fiind însă mai ofensiv pe comunicarea publică a poziţiilor pe care BOR le consideră necesare în societate. Nu ajunge să <> faţă de marşul gay. Mii de alte probleme care ţin de hidoşenia raporturilor interumane din România <> au nevoie de o <> din partea clerului."

Dar aceasta este analiza laicatului. Va găsi oare un ecou?

Patriarhul va fi înmormântat vineri

Patriarhul Teoctist va fi înmormântat vineri, la ora 11.00, la Catedrala Patriarhală, a hotărât, ieri, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe.

Slujba va fi precedată de Sfânta Liturghie, apoi va avea loc o şedinţă comemorativă a Sfântului Sinod, în care se vor prezenta mesaje de condoleanţe. Ceremonia va fi cea a înmormântării călugărilor, puţin deosebită de a preoţilor.

Trupul Patriarhului a fost mutat, aseară, din Catedrala Mitropoliei în Palatul Patriarhiei, pentru a permite începerea lucrărilor de pregătire a mormântului din Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc în aceeaşi zi în care a fost îngropat şi Iustin Moisescu (1977-1986), cel de-al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxe, decedat pe 31 iulie. Teoctist nu a lăsat niciun testament în care să spună unde ar dori să fie îngropat, însă trupul său va fi depus, ulterior, la Catedrala Mântuirii Neamului, după ce construcţia va fi definitivată, pentru că această biserică a fost visul Patriarhului.

Înmormântare cu fast

Conducerea Bisericii doreşte o ceremonie cu mult fast, deoarece este prima înmormântare a unui Patriarh după căderea comunismului. Preafericitul Teoctist va fi aşezat în locul de veci cu toate însemnele patriarhale, cum ar fi mitra, cârja şi engolpionul. Sicriul cu trupul Patriarhului va fi purtat pe umeri de preoţi, care vor înconjura de trei ori Catedrala Patriarhiei şi se vor opri în dreptul altarului şi al stranelor lăcaşului de cult, ca în Vinerea Mare.

Instituţiile şi autorităţile publice vor arbora drapelul României în bernă, ziua de vineri fiind declarată de guvern zi de doliu naţional, la fel ca pe 8 aprilie 2005, la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. După decesul lui Teoctist, scaunul patriarhal este vacant 41 de zile, timp în care locotenenţa patriarhală (interimatul - n.r.) va fi asigurată de Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Sinodul Permanent a dat o derogare de la statutul Bisericii Ortodoxe Române care îi permite Mitropolitului să candideze pentru scaunul patriarhal. Noul Patriarh, al şaselea din istoria Bisericii Ortodoxe Române, va fi ales apoi prin vot secret.

Decorat post-mortem

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, ieri, decretul prin care conferă, post-mortem, Preafericitului Părinte Teoctist cea mai înaltă distincţie a statului român, acordată pentru prima dată unui cetăţean român: Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Colan, "în semn de adâncă preţuire pentru felul în care Patriarhul Teoctist şi-a dedicat întreaga viaţă slujirii devotate a Bisericii Ortodoxe Române, a unităţii naţionale şi a idealului de apropiere prin dialog dintre toate Bisericile creştine". Până acum, distincţia a mai fost acordată doar unor preşedinţi de state.

CNA recomandă sobrietate

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a trimis, ieri, o recomandare posturilor de televiziune şi de radio ca vineri să nu difuzeze emisiuni de divertisment, pentru a respecta solemnitatea momentului. (Dan Boicea)

Partidele intră în campanie pentru alegerea noului Patriarh

În timp ce, în public, toate partidele deplâng moartea Patriarhului Teoctist, în subteran au început să se tragă sforile pentru alegerea unui succesor favorabil unei formaţiuni sau alteia.

Cât de importantă este susţinerea Bisericii Ortodoxe în campania electorală s-a văzut, printre altele, în perioada referendumului, când mai mulţi ierarhi, în frunte cu mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, l-au sprijinit public pe preşedintele Traian Băsescu.

Din punctul de vedere al Partidului Democrat şi al preşedintelui Traian Băsescu, succesorul ideal al Patriarhului Teoctist ar fi Bartolomeu Anania. Liderul PD, Emil Boc, are o relaţie foarte bună cu Anania şi a sprijinit înfiinţarea, în 2006, a mitropoliei Clujului, care, practic, s-a desprins de cea a Ardealului, condusă de Laurenţiu Streza.

În martie 2006, Băsescu a participat personal la înscăunarea lui Anania în funcţia de mitropolit.
Totuşi, potrivit unor înalţi ierarhi din Ardeal, Bartolomeu Anania, care are 86 de ani, nu doreşte, cel puţin deocamdată, să participe la competiţia pentru funcţia de Patriarh, datorită sănătăţii sale precare. Ieri însă, Fundaţia Sarmisegetuza din Cluj i-a trimis mitropolitului Clujului o scrisoare deschisă în care i-a cerut să candideze.

Mitropoliţii Teofan şi Daniel, principalii candidaţi

Un alt apropiat al PD este mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, care, în perioada în care a fost episcop al Caransebeşului, s-a împrietenit cu vicepreşedintele PD, Sorin Frunzăverde. Streza are relaţii proaste cu Anania, acuzat că a rupt în două mitropolia Ardealului.

În competiţia pentru scaunul patriarhal, Streza îl susţine pe mitropolitul Teofan al Olteniei. În cazul în care Anania nu va candida, şi el îl va vota, se pare, tot pe mitropolitul Teofan, care pare că are cele mai mare şanse de a-i succede Patriarhului Teoctist.

Principalul contracandidat al lui Teofan va fi mitropolitul Moldovei, Daniel Ciobotea. Nu este clar în ce măsură acesta beneficiază de susţinere politică, dar în interiorul Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul Teofan are, deocamdată, o situaţie mai bună. Voturile pentru Daniel vor veni, se pare, de la ierarhii din Moldova - mai puţin din partea lui Pimen, arhiepiscopul Sucevei - din Dobrogea şi din Ţara Crişurilor. (Mircea Marian)

Laicii vor avea un cuvânt greu

Alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române se va afla în mâinile mirenilor care vor fi desemnaţi de eparhii în Adunarea Naţională Bisericească. Alegerea înaltului prelat nu va fi lipsită de anumite influenţe politice, de vreme ce, printre laicii deja aleşi, se numără şi persoane cu preocupări în sfera politicului, precum istoricul Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru PNL, fostul ministru democrat al apărării Sorin Frunzăverde şi actualul preşedinte CJ Argeş, social-democratul Constantin Nicolescu.

Potrivit procedurii, noul cap al BOR va fi ales prin vot secret de Colegiul Electoral Bisericesc, alcătuit din membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti şi cei ai Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureşti, deţinută în mod tradiţional de patriarh. Fiecare eparhie are desemnaţi câte doi mireni şi un preot cu drept de vot, ceea ce face ca numărul persoanelor laice să conteze foarte mult. (M. Vulpe, A. Macoveiciuc)

"Un păstor înţelept sub două regimuri"

Presa internaţională a vorbit despre personalitatea Patriarhului punctând atât meritele, cât şi faptele controversate

"Un Patriarh sub două regimuri", "un păstor înţelept", "una dintre cele mai marcante figuri ale creştinătăţii europene şi un apărător al ecumenismului" sunt doar câteva dintre aprecierile pe care mass-media internaţională le-a făcut la adresa Patriarhului Teoctist.

France Presse a informat prompt, încă de luni, despre trecerea la cele veşnice a Patriarhului în două materiale, revenind cu un profil intitulat "Un Patriarh sub două regimuri".  AFP aminteşte de pasul istoric făcut în 1999, când a acceptat ca Papa Ioan Paul al II-lea să vină în România pentru o vizită de trei zile, prima într-o ţară majoritar ortodoxă.

Patriarhul şi-a consacrat ultimii ani din viaţă proiectului Catedralei Mântuirii Neamului, criticat de mulţi români, precizează agenţia franceză de ştiri, care consemnează şi declaraţiile lui Traian Băsescu şi ale fostului preşedinte Ion Iliescu. Materialele AFP au fost preluate de cotidianul francez "La Croix" în ediţia electronică, precum şi de postul elveţian de radio Romandie. Ieri, France Presse a revenit asupra tristului eveniment, relatând că sute de români s-au adunat la Catedrala de la Bucureşti pentru a aduce un ultim omagiu Patriarhului.

Gest istoric şi atitudine pasivă

La rândul său, Reuters rememorează vizita la Bucureşti a Suveranului Pontif, menită a consolida reconcilierea celor două Biserici. Agenţia spaniolă EFE consemnează, de asemenea, gestul istoric al lui Teoctist de a-l invita pe Papă în România, proiectele sale de reeditare a Bibliei de la Bucureşti (1688) şi de construire a Catedralei Neamului.

Italienii de la ANSA notează că Teoctist, conducător al Bisericii Ortodoxe Române din 1986, a fost criticat adesea pentru atitudinea sa "pasivă" în faţa deciziei lui Ceauşescu de a demola lăcaşuri de cult.
DPA, preluată de mai multe portaluri de ştiri şi de site-ul postului olandez de televiziune EUXTV, subliniază că vizita Papei Ioan Paul al II-lea, din mai 1999, a fost considerată un act deschizător de drumuri în ecumenism. Sofia News Agency, Basler Zeitung, Deutschlandradio şi BIRN din Serbia au anunţat, pe scurt, decesul Patriarhului.

"Apărătorul ecumenismului"

Agenţia rusă Interfax a preluat un material amplu al Associated Press, notând că Teoctist a fost criticat pentru că s-a opus investigării trecutului clericilor suspectaţi că au colaborat cu Securitatea. Associated Press a anunţat încă de luni decesul Patriarhului Teoctist şi a remarcat faptul că Întâi Stătătorul Bisericii Ortodoxe Române a făcut istorie când l-a invitat pe fostul Papă Ioan Paul al II-lea în România. Ştirea Interfax include şi condoleanţele transmise de Biserica Ortodoxă Rusă, prin vocea secretarului Patriarhiei de la Moscova, Nikolai Balaşov.

Pentru acesta, Patriarhul românilor a fost "un păstor înţelept". "Pravda", "The Guardian", o serie de titluri mari ale presei americane - "The New York Times", "The Washington Post", "International Herald Tribune", "Los Angeles Times"-, precum şi o mulţime de publicaţii locale din Statele Unite, Canada sau Australia au preluat informaţiile furnizate de Associated Press.

BBC a anunţat că la funeralii vor participa conducătorii mai multor biserici ortodoxe. Radio Vatican l-a caracterizat pe Înalt Prea Fericitul Patriarh Teoctist ca fiind una dintre "cele mai marcante figuri ale creştinătăţii europene şi un apărător al ecumenismului". Arhiepiscolul Vienei, cardinalul Christoph Schoenborn, a subliniat vocaţia ecumenică a Patriarhului şi spiritul său veşnic treaz.

Liderii religioşi speră că deschiderea ecumenică va fi continuată

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti afirmă că Patriarhul a fost o figură istorică, în timp ce liderul Cultului Musuluman din România speră că modelul de echilibru ecumenic al Patriarhului va fi continuat.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti reaminteşte momentul întâlnirii Preafericitului Teoctist cu Papa Ioan Paul al II-lea. "Preafericirea Sa rămâne în amintirea Bisericii Romano-Catolice din România ca om de profundă credinţă şi înţelept păstor de suflete care s-a lăsat călăuzit de Duhul Sfânt. Păstrăm vie în memoria noastră întâlnirea istorică şi profetică a Patriarhului Teoctist cu Papa Ioan Paul al II-lea la Bucureşti în luna mai 1999, îmbrăţişarea lor fraternă şi rugăciunea comună a celor două Biserici surori", precizează purtătorul de cuvânt Pr. Francisc Doboş.

Musulmanii vor deschidere de la noul Patriarh

Liderul Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Murat, a declarat pentru NewsIn că PF Teoctist a fost o persoană care i-a chemat pe toţi liderii spirituali în jurul lui, care a făcut apel la unitate, la fraternitate şi care a reuşit să ţină un echilibru ecumenic. Muftiul speră ca cei care vor veni după regretatul Prea Fericitul Teoctist îi vor urma exemplul "în păstrarea în continuare a relaţiilor ecumenice, interreligioase, pe aceste meleaguri".

Delegaţie a Sfântului Scaun, la funeralii

"Suntem alături de întreaga Biserică Ortodoxă Română şi de poporul credincios, amintindu-ne de acest mare Patriarh care s-a implicat mult în dialogul ecumenic şi, mai presus de toate, ne amintim de istorica invitaţie făcută Papei Ioan Paul al II-lea de a vizita România", se arată într-un comunicat semnat de Mauro Lalli, Însărcinat cu Afaceri, a.i. al Nunţiaturii Apostolice în România.

"Nunţiatura Apostolică a comunicat deja Sfântului Părinte moartea neaşteptată a Preafericirii Sale. Papa Benedict al XVI-lea va trimite Sfântului Sinod al BOR o telegramă de condoleanţe, şi o delegaţie a Sfântului Scaun va participa la Ceremonia de funeralii", mai precizează comunicatul.