Caii sălbăticiţi distrug puieţii din Pădurea Letea

Peste 3.000 de patrupede se hrănesc în voie cu pueţii nou-plantaţi şi speciile rare din rezervaţia naturală Direcţia Silvică Tulcea nu va mai planta anul acesta puieţi în Delta Dunării

Peste 3.000 de patrupede se hrănesc în voie cu pueţii nou-plantaţi şi speciile rare din rezervaţia naturală

Direcţia Silvică Tulcea nu va mai planta anul acesta puieţi în Delta Dunării din cauza cailor sălbăticiţi. Silvicultorii se plâng că, din cauza animalelor lăsate libere de către localnici, puieţii plantaţi nici nu apucă să se prindă. Cea mai afectată zonă e Pădurea Letea, unde speciile rare de arbori sunt în pericol.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Tulcea, precum şi organizaţiile de protecţia mediului se plâng de pagubele tot mai mari provocate de animalele crescute în semisălbăticie în rezervaţia naturală Pădurea Letea. "Am făcut sesizări la toate instituţiile statului pentru a ne face auziţi, dar nimeni nu ia nicio măsură", spune Elena Doroş, purtătorul de cuvânt de la Tulcea. Silvicultorii spun că în aria protejată Letea şi Caraorman trăiesc peste 3.000 de cai sălbăticiţi, sute de porci şi vaci, care se hrănesc cu ceea ce găsesc prin pădure. Animalele aparţin de fapt localnicilor din zonele riverane Pădurii Letea, care îi lasă liberi prin pădure.

Pierderi de un miliard de lei

"Pagubele aduse Pădurii Letea sunt foarte mari, cu atât mai mult cu cât în zona declarată monument al naturii în urmă cu peste 70 de ani se află foarte multe specii de plante rare, unice în lume" , a mai spus Elena Doroş. Aceasta adaugă că numărul cailor e în continuă creştere, iar animalele migrează dintr-o parte în alta a terenului.

Specialiştii de la Direcţia Silvică Tulcea spun că au găsit toate plantaţiile roase de la rădăcină. În Caraorman, caii au distrus apoape toate speciile de plante rare, precum mărgeluşul şi ghiocelul de nisip. "Anul trecut, pagubele au fost de un miliard de lei, iar terenul trebuie replantat pentru că toate plantele au fost roase de la rădăcină", explică Elena Doroş. Aceasta mai spune că, dacă terenul va rămâne gol, există riscul producerii de deşert.

Caii provin de la fostele CAP-uri

Direcţia Silvică nu poate face nimic în privinţa cailor, pentru că nu există fonduri. Caii ar trebui prinşi şi identificaţi, iar de la fiecare exemplar trebuie să se recolteze probe de sânge.
Printre patrupede există şi cai bolnavi. Specialiştii spun că, pe lângă dezastrul produs biodiversităţii, există şi pericolul pandemiilor de antrax, leucoză bovină sau pestă porcină. Gardul de împrejmuire a Pădurii Letea nu face faţă atacului ierbivorelor.

În mare parte, animalele provin de la fostele CAP-uri comuniste.
După Revoluţie au fost lăsate libere şi astfel s-au împerecheat cu caii localnicilor.

Pădurea Letea, cea mai veche rezervaţie naturală

Situată în partea de nord-est a Deltei Dunării, Pădurea Letea (2.825 ha) este considerată pădurea tropicală de la cea mai nordică latitudine din lume. Letea se dezvoltă în spaţiul interdunelor sub forma unor fâşii late de aproximativ 250 m, despărţite de spinările dunelor.

Este alcătuită, în principal, din stejarul de luncă, stejarul brumăriu, plopul alb, plopul negru, frasinul de luncă, frasinul de baltă, părul, teiul alb, ulmul şi foarte rar arinul negru. Pădurea e completată de un subarboret bogat în specii rare. În toată zona există multe plante căţărătoare, care conferă pădurii un aspect subtropical. În covorul vegetal se întâlnesc şi volbura de nisip, brânduşa de nisip şi cârcelul. Letea este cea mai veche rezervaţie naturală a României, fiind declarată monument al naturii în anul 1930.