Cabinetul Blair si radio-televiziunea publica - in conflict deschis

* Premierul se simte "atacat personal" * Seful MI-6 ar fi informat BBC ca armele lui Saddam sunt un pericol nesemnificativ * Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Comunelor scoate basma curata guvernul, fara a-si precupeti insa observatiile critice

Departe de a se atenua, escalada acuzatiilor si contraacuzatiilor pe care si le aduc, intr-o disputa fara precedent, guvernul britanic si radio-televiziunea publica BBC, in legatura cu atat de controversata problema a armelor de distrugere in masa, dimpotriva, ramane la fel de evidenta, in ciuda publicarii concluziilor Comisiei pentru Afacerile Externe a Camerei Comunelor, insarcinata sa decida de partea cui se afla dreptatea. Se stie ca BBC a invinuit guvernul ca ar fi "infrumusetat" dosarele cu privire la amenintarea pe care ar prezenta-o aceste arme, pentru a justifica astfel razboiul impotriva Irakului, in vreme ce autoritatile guvernamentale au negat cu inversunare acest lucru, invinovatind, la randul lor, BBC de atitudine tendentioasa si pretinzand scuze publice. Premierul Tony Blair a mers chiar mai departe si, intr-un interviu publicat duminica in saptamanalul OBSERVER, descriind ca "absurde" incriminarile BBC, le-a calificat drept "un atac din cele mai grave", la adresa integritatii sale personale. Intrunit in graba in seara aceleiasi zile, Consiliul guvernatorilor, insarcinat sa vegheze la respectarea echidistantei radio-televiziunii publice, si-a reafirmat sprijinul fata de conducerea si personalul redactional al BBC. Mai mult, turnand gaz peste foc, a cerut ca "eminenta cenusie" a lui Blair, respectiv seful Departamentului de comunicare al Guvernului, Alastair Campbell, sa retracteze asemenea acuzatii, BBC mentionand in acelasi timp ca niciodata nu a sustinut ca primul-ministru ar fi proferat minciuni. Pe de alta parte, Observer afirma in acelasi numar ca seful serviciului de spionaj MI-6, Sir Richard Dearlove, ar fi declarat personal conducerii BBC ca armele lui Saddam reprezinta un pericol nesemnificativ, si ca Iranul si Siria constituie o primejdie mult mai mare la adresa securitatii mondiale. Pe acest fundal, concluziile Comisiei pentru Afacerile Externe nu par a fi adus clarificarile cuvenite. Comisia a criticat cu severitate dosarul dat publicitatii in februarie a.c., si care era de fapt un plagiat dupa o lucrare a unui student american, elaborata cu 12 ani in urma! "Prezentand un asemenea document, Guvernul a pus in cauza credibilitatea argumentelor sale in favoarea razboiului", se spune in raportul Comisiei. In schimb, in privinta celuilalt dosar, prezentat cu cateva luni inainte, in septembrie 2002, Comisia afirma ca nu este in masura sa se pronunte asupra exactitatii sale, neavand acces la sursele serviciilor de informatii. Or tocmai acest dosar este cel mai controversat, BBC sustinand - pe baza celor declarate de o sursa anonima a serviciilor de informatii - ca, la cererea expresa a guvernului, reprezentat de seful Departamentului de comunicare, Campbell, a fost introdus un pasaj inexistent in versiunea initiala, care pretindea ca Irakul este in masura sa-si activeze in decurs de 45 de minute armele chimice si biologice, argument care a fost hotarator in decizia de intrare in razboi a Marii Britanii. Comisia afirma, in acelasi timp, ca nu este in masura sa vorbeasca de o eventuala interventie politica in dosarul cu pricina, insa absolva pe Campbell de orice vina de ar fi exercitat "o influenta nepermisa" in redactarea dosarului sau de a fi introdus paragraful incriminat. Potrivit relatarilor presei britanice, parerea membrilor comisiei ar fi fost impartita in aceasta privinta, cinci fiind pentru si cinci impotriva, balanta inclinand numai dupa votul presedintelui Comisiei, care reprezinta Partidul Laburist de guvernamant. Practic, conflictul ramane nesolutionat. Sunt asteptate noi lamuriri din partea unei a doua comisii parlamentare - a serviciilor secrete si de securitate - care urmeaza sa-si faca cunoscute constatarile intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat.