Bursele private o minciună gogonată

de actuala lege şi, din acest motiv, există un număr infim de studenţi care beneficiază de acest tip de burse", afirmă conducerea Uniunii Naţionale a Studenţilor din România. Oamenii de

de actuala lege şi, din acest motiv, există un număr infim de studenţi care beneficiază de acest tip de burse", afirmă conducerea Uniunii Naţionale a Studenţilor din România. Oamenii de afaceri consideră că facilităţile fiscale sunt insuficiente. "În absenţa stimulentelor, este aproape imposibil să facem din bursele private un fenomen de masă. Sunt puţini manageri care au acest tip de discernământ care le dictează să devină implicaţi social. Cei mai mulţi nu se gândesc la asta pentru că nu au orizontul şi experienţa necesare", spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri. El consideră că statul ar trebui să considere facilităţile fiscale o investiţie. "Agenţii economici care ar plăti burse ar colabora strâns cu facultăţile, pentru a se asigura că studenţii primesc exact pregătirea necesară, iar acest lucru ar modela învăţământul superior după piaţa muncii", afirmă Pârvan.
La doi ani de la apariţie, Legea privind bursele private acordate studenţilor de către agenţii economici nu a produs decât efecte sporadice. Beneficiarii acestor burse pot fi număraţi pe degete. Oamenii de afaceri consideră că facilităţile fiscale sunt insuficiente pentru a face din bursele private un fenomen de masă, care, spun ei, ar avea, la rândul lui, o influenţă benefică asupra învăţământului superior, modelându-l după cerinţele pieţei muncii.
"Statul consideră cheltuielile pe resurse umane o pierdere, nu o investiţie"
Potrivit legii, sumele folosite pentru acordarea de burse sunt deductibile fiscal, iar agentul economic beneficiază de reducerea impozitului pe profit. Condiţia este însă ca aceste sume să se încadreze în limita de 3% din cifra de afaceri şi să nu depăşească 20% din impozitul pe profit. "Noi am susţinut această lege din primul moment, dar procentul de scutire de impozit este infim", ne-a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOA). "Am spus încă de la început că înlesnirile financiare acordate de guvern ar trebui să fie mai bogate şi iată că acum, după doi ani, rezultatul este aproape nul, iar problema acută pe care o avem cu forţa de muncă demonstrează că am avut dreptate. Firmele resimt lipsa personalului calificat, în timp ce studenţii şomează, diplomele neavând acoperire practică. Dacă sistemul nu face un pas înainte în acest domeniu, ne facem vinovaţi de conservatorism", continuă el. Potrivit secretarului AOA, între puţinele exemple de companii care acordă burse sunt Rompetrol, care sprijină studenţi de la Facultatea de Arhitectură, şi Ana Group, care acordă burse pentru studenţi în Turism. Alte excepţii sunt: Nippon Yusen Kaisha (NYK Line), al doilea operator de nave din lume, acordă 90 de burse private de 100 de euro/lună la Universitatea Maritimă din Constanţa, BRD - Filiala Suceava oferă, în acest an universitar, 4 burse de câte 10.000.000 de lei vechi studenţilor suceveni, la intervenţia organizaţiei studenţeşti Clubul Antreprenorial Studenţesc Suceava, iar Tenaris Silcotub acordă, în anul 2006-2007, prin programul educaţional Roberto Rocca, 31 de burse de 200 de euro tinerilor care studiază metalurgia, ingineria electrică şi mecanică, informatica şi economia la cinci universităţi din ţară. Oracle România este un alt exemplu. "Plătim burse de doctorat, pentru toată perioada stagiului, unui număr de cinci studenţi eminenţi de la Universitatea Politehnica Bucureşti. Pentru noi este o activitate eficientă şi ne bucură faptul că în acest fel contribuim la reţinerea talentelor în România", ne-a declarat Adriana Mircea, Program Manager Education&Business Development în cadrul companiei. Cristian Pârvan spune că "forţa de muncă trebuie susţinută financiar de oamenii de afaceri, dar statul gândeşte încă în mod strict contabil, iar cheltuielile pe resurse umane sunt considerate o pierdere, nu o investiţie". Potrivit secretarului AOA, în cazul în care bursele private ar deveni un fenomen de masă, acest lucru ar da învăţământului anumite direcţii, aşteptate de piaţă, l-ar face conştient de aspectul comercial al pregătirii pe care o oferă studentului. "De exemplu, nu avem economişti şi avocaţi specializaţi în fuziuni şi achiziţii, pentru că un asemenea curs nu este predat nici la Drept, nici la ASE. Managerii români sunt nevoiţi să apeleze la consultanţi străini sau, mai grav, sunt supuşi acestor procese fără să ştie ce se întâmplă cu ei, pentru că, şi ei, sunt produsele aceluiaşi sistem de învăţământ", explică Cristian Pârvan.

Ce spun organizaţiile studenţeşti
* "Până în acest moment nu s-a realizat nimic în ceea ce priveşte bursele private. Din diferite raţiuni, companiile private nu s-au simţit atrase de actuala lege şi din acest motiv există un număr infim de studenţi care beneficiază de acest tip de burse. Noi am purtat discuţii pe această temă cu diverse companii, care s-au arătat interesate de această posibilitate de a sprijini studenţii pe perioada cursurilor, însă nu aveau cunoştinţă că ar exista o bază legală pentru aceasta. Credem că un proiect de lege serios ar fi în beneficiul studenţilor, deoarece nivelul actual al burselor de la stat nu reprezintă decât jumătate din salariul minim pe economie, sumă din care nimeni nu poate nici măcar să supravieţuiască în România, în condiţiile în care se află la cel puţin 100 km de casă".
Uniunea Naţională a Studenţilor din România

* "Bursele private pot fi un indicator foarte bun pentru interesul manifestat de mediul privat pentru studenţii şi absolvenţii unei instituţii de învăţământ. Ele pot fi şi unul dintre mecanismele necesare pentru a asigura unor studenţi condiţiile necesare pentru a face performanţă. ANOSR consideră că trebuie să existe o preocupare sistematică, atât a universităţilor, cât şi la nivel naţional, pentru a creşte numărul de burse private oferite studenţilor români. Pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca fiecare universitate să urmărească să facă publice numărul de contracte pentru burse private şi valoarea acestora şi aceste date să fie centralizate la nivel naţional. Susţinem, de asemenea, şi existenţa unor mecanisme legislative, dar şi de altă natură, menite să stimuleze atât agenţii economici, cât şi universităţile. Contractele de burse private nu ar trebui să conţină rapoarte de muncă între student şi agentul economic care oferă bursa".
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România