Bundestagul va ratifica la timp Tratatul de aderare

Noul ambasador german în România, Roland Lohkamp, priveşte aderarea României la UE ca pe "o reîntregire a familiei europene". Cunoaşte România încă din anii 90, când, în calitate de

Noul ambasador german în România, Roland Lohkamp, priveşte aderarea României la UE ca pe "o reîntregire a familiei europene". Cunoaşte România încă din anii 90, când, în calitate de purtător de cuvânt al preşedinţiei germane, l-a însoţit pe fostul şef de stat Roman Herzog într-o vizită oficială în ţară. Ambasadorul Lohkamp, în vârstă de 62 de ani, a studiat Dreptul şi ştiinţele politice, a deţinut funcţii în MAE de la Berlin, iar din 2002 până în 2006 a fost ambasadorul Germaniei la Luxemburg.
- Ministrul de stat în MAE de la Berlin, Guenter Gloser, declara recent la Bucureşti că lipsa siguranţei juridice în România alungă mai multe investiţii germane în România. Aţi primit astfel de plângeri?
- Am auzit de astfel de reclamaţii ale oamenilor de afaceri germani. Trebuie conştientizat faptul că o investiţie presupune o infuzie de capital. Iar un vechi proverb spune: "Capitalul este o căprioară fricoasă" care caută condiţii optime, precum respectarea siguranţei juridice. Omul de afaceri, care atunci când face o investiţie implicit îşi asumă deja un risc, are nevoie de o bază legală predictibilă pentru afacerea sa. În acest moment, în România există peste 13.000 de investiţii germane, iar îmbunătăţirea problemelor amintite mai sus va atrage, cu siguranţă, mai multe investiţii.
- Care dintre concluziile din raportul CE ar convinge deputaţii germani să ratifice Tratatul de aderare a României cu toată încrederea?
- Mi-e greu să cred că decizia lor va fi luată pe baza unei singure afirmaţii din raport. Ei vor lua o hotărâre în acest sens pe baza imaginii de ansamblu oferite de raportul CE. O primă lectură a Tratatului în Bundestag va fi făcută pe baza raportului din 26 septembrie. Vizitele de informare ale politicienilor germani în România, care trebuie strict separate de monitorizarea CE, vor contribui, cu siguranţă, la conturarea deciziei finale în Bundestag. Sunt convins că ratificarea în Germania va fi finalizată conform programului.
- Clauzele de salvgardare sectoriale aplicate României ar face mai "digerabilă" aderarea ţării la UE, pentru politicienii germani încă sceptici?
- Aici ne învârtim deocamdată în jurul unor speculaţii. Eventualele clauze de salvgardare sectoriale nu trebuie privite de români ca o măsură discriminatorie. Ele sunt menite să aducă România la stadiul de pregătire completă pentru integrarea în structurile Uniunii. Agricultura este domeniul cel mai sensibil care riscă aplicarea unor clauze sectoriale.
- Mai multe state membre ale UE au în vizor restricţionarea accesului românilor pe piaţa muncii din ţara lor. Care este poziţia Germaniei?
- Germania s-a pronunţat întotdeauna pentru aplicarea unor măsuri diferenţiate pentru fiecare stat în parte. Conform Tratatului de aderare, într-o primă etapă pot fi introduse restricţii pentru o perioadă de doi ani, care după o nouă evaluare pot fi prelungite cu încă trei ani şi, în cazuri excepţionale, cu alţi doi ani. Decizia în cazul muncitorilor români va fi însă luată abia după finalizarea procesului de ratificare a Tratatului.