Bugetul social, umflat cu pompa pesedista

Tabloul Romania anului 2004. Autor Guvernul Nastase. Privindu-l, ai senzatia trecerii de la o fotografie alb-negru, neclara, prafuita (Romania 2003) la un poster color cu rezolutie de 5 megapixeli.

Tabloul Romania anului 2004. Autor Guvernul Nastase. Privindu-l, ai senzatia trecerii de la o fotografie alb-negru, neclara, prafuita (Romania 2003) la un poster color cu rezolutie de 5 megapixeli. Cresc toate: salarii, pensii (cele ale agricultorilor chiar se dubleaza), ajutoare de somaj, indemnizatii de crestere a copiilor, lefurile preotilor, fondurile alocate artistilor, solde... De unde cresc? Din buget, ca si el creste. Cica, veniturile la Bugetul Asigurarilor Sociale or sa creasca cu 19,4 la suta in 2004, comparativ cu 2003. Adica, se strang in plus aproape 25 de mii de miliarde de lei. Asta, in conditiile in care CAS-ul se reduce, de la 34 la 31,5%. Cresterea veniturilor, prin incasari de contributii din economia romaneasca, nu pare deloc un scenariu realist. Ar trebui ca marii datornici, adica regiile si companiile de stat, sa devina, brusc, profitabile si sa-si poata astfel permite "luxul" de a-si plati datoriile la fondul de pensii - fantezie curata! Si-atunci, cum creste bugetul? O explicatie a oferit, la inceputul saptamanii, in Parlament, Elena Dumitru, ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale. Dupa ce a opinat ca "este posibil sa fundamentam si dimensionam cheltuielile in functie de venituri certe, fara a apela la surse de finantare inflationista", d-na ministru a precizat ca Bugetul Asigurarilor Sociale (BAS) va primi, in 2004, o subventie de la Bugetul de Stat de aproape 14.000 de miliarde. In plus, BAS va beneficia si de credite externe, de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare. Daca am afirma, acum, ca se platesc pensii din imprumuturi externe, am fi acuzati de deformare a realitatii. In mod normal, imprumuturile de la BIRD sunt directionate spre cheltuieli administrative: pentru dezvoltarea infrastructurii Casei de Pensii, cresterea gradului de informatizare a sistemului de evidenta a CAS si a pensiilor etc. Totusi, banii tot in BAS ajung, si cata vreme acesta va fi privit ca un portofel urias, in care bagi bani de-a valma si-i scoti la fel, dimensionarea si directionarea cheltuielilor nu vor fi riguroase. Ramane de vazut in ce masura va rezolva aceasta problema infiintarea, la 1 ianuarie 2004, a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, organism care va colecta toate impozitele, taxele, contributiile si celelalte tipuri de venituri bugetare. Pana una-alta, referitor la cheltuieli, BAS se afla intr-o impostura constitutionala. Pe de o parte, Constitutia prevede ca sumele care se aduna la fondul de pensii trebuie folosite "numai potrivit destinatiei acestora". Adica, numai pentru plata pensiilor. Cu toate acestea, din fondul de pensii se platesc salariile si sporurile angajatilor Casei de Pensii, achizitiile de masini si sedii pentru aceasta institutie etc. Paradoxal, acest lucru este firesc: administrarea unui fond, oricare ar fi el, privat sau de stat, implica niste cheltuieli. Daca administrarea fondului public de pensii nu s-ar face din contributii, ar trebui instituite niste taxe speciale sau ar trebui marite cele existente. Deci tot angajatii ar suporta cheltuielile administrative. Ramane insa problema dimensionarii cheltuielilor administrative, invaluita, in prezent, de o ceata destul de densa. Sunt prevazute, ce-i drept, anumite sume pentru achizitii de masini, sedii etc. Dar una este ce se prevede si alta ce se cheltuieste. Vorba aia, intotdeauna intervin situatii "neprevazute". Spre deosebire de administratorul unui fond privat de pensii, care este scos din circuit daca nu asigura profitabilitatea fondului, pus sa-si vanda sediile, masinile, echipamentele, pentru a readuce fondul pe linia de plutire, Casa Nationala de Pensii n-are, in aceasta privinta, nici un stres. Fie incasarile bune sau rele, fie bani de pensii sau nu, Casa poate continua linistita achizitiile de sedii, masini si echipamente luxoase. Intr-o interventie televizata, d-na Dumitru a dat asigurari ca "a tuns la maximum" cheltuielile administrative in cazul fondului de pensii. Asa o fi. Nu ne dorim insa ca angajatii Casei de Pensii sa traiasca in mizerie, ca sa mai creasca pensiile cu "un leu". Solicitam, doar, mai multa transparenta. Desigur, asta ar insemna sa vedem si detaliile notei de plata pentru toate masurile sociale luate acum, cu caracter vadit electoral. Astfel am avea dovada ca doar pompa pesedista face bugetul sa para mai rotofei decat este in realitate.