Bucurestiul - putred, dar bogat

Cosmarul primarului general Traian Basescu - aprobarea consilierilor pentru realizarea Pasajului suprateran de la Basarab - a incetat. La ultima sedinta de consiliu, desi stia ca grupul sau se opune

Cosmarul primarului general Traian Basescu - aprobarea consilierilor pentru realizarea Pasajului suprateran de la Basarab - a incetat. La ultima sedinta de consiliu, desi stia ca grupul sau se opune proiectului, consilierul PSD Constantin Stelica-Barna a votat fatis pentru constructia-mamut care va inghiti 67 de milioane de euro. "O sa-i spunem Pasajul Barna", glumeau consilierii majoritari, dupa sedinta, fara sa stie ca acest nume este unul de imprumut chiar si pentru pesedist. "Este ca si exclus din partid", isi dadeau cu parerea colegii pesedisti. Dincolo de sicane si jocuri politico-economice, pana la urma nu pasajul in sine este problema. Scandalul creat in jurul acestuia ar obliga municipalitatea sa protejeze viata locuitorilor din zona atat cat da voie tehnologia actuala. Problema ramane felul in care sunt cheltuiti banii bucurestenilor si calitatea lucrarilor. Acum, Basescu poate controla votul a doua treimi din consilieri, pe langa subordonarea totala a executivului local. In aceste conditii, primarul a anuntat recent ca Bucurestiul s-ar putea imprumuta inca doua miliarde de euro, pe langa cele 1,4 pe care le-a contractat si trebuie sa le ramburseze. De altfel, si pe holurile Primariei Capitalei lucrurile par sa se precipite, desi putin anormal: in fata usii viceprimarului liberal Ludovic Orban zeci de amarati asteapta in fiecare zi sa intre in audienta, in timp ce la usa social-democratului Razvan Murgeanu se aduna, ca vulturii, tot felul de oameni de afaceri. Ce i-ar putea atrage pe acestia? Bucurestiul. Un mar cu miezul putred, pe care doua milioane de oameni platesc taxe ca sa traiasca. O "plasa de paianjen" de 42.330 km de retele tehnico-edilitare cu durata de exploatare depasita in proportie de 51 la suta. La acestea se adauga 5.340 strazi, cu o lungime de 1.820,8 km si o suprafata totala de 19.499.900.000 metri patrati. Putini stiu ca 53,5 la suta din strazile capitalei Romaniei sunt de pamant, pietruite sau pavate cu bolovani de rau ori cu piatra fasonata. Numai 46,5 la suta din suprafata drumurilor Bucurestiului este betonata sau asfaltata. Hectare intregi de terenuri, mii de locuinte si spatii comerciale, 800 de puncte termice si inca 2.000 de km de conducte ale RADET pline de gauri, care trebuie reparate. Aceste "boli" ale urbei pot fi tot atatea sanse de imbogatire. Functionarii vechi spun ca orasul ar fi fost mult mai aproape de UE daca primaria nu ar fi aruncat, ani la rand, zeci de mii de miliarde de lei pe asa-zise reparatii. Tot ei sustin ca Bucurestiul a avut cea mai slaba dezvoltare in perioada 1996-2000. Acum, insa, orasul arata mult mai civilizat decat in 1990 si chiar decat in 2000. Cel putin asa spun strainii care revin aici. Pentru ca, dincolo de afacerile clientelare sesizate de Raportul Ponta la inceputul mandatului, dincolo de galceava politica si balbaielile inerente, primarul Traian Basescu a realizat cel putin doua lucruri: a stat cu ochii pe felul cum cheltuiesc banii publici primarii de sector si a inceput reabilitarea profunda, si nu de suprafata, a strazilor Capitalei. Putreziciunea ramane insa la periferie si mai ales in sudul sarac. Aici, nici macar contorizarea consumului de caldura la scarile de bloc nu a fost finalizata. Iar miile de miliarde cheltuite de primarii de sector au efectul fondului de ten dat cu bidineaua pe o tigva. Daca centrul orasului se zbate din greu sa-si gaseasca o identitate, pentru a iesi la lumina civilizatiei, tras in sus mai mult de nordul bogat, sansele de resuscitare economica a periferiei si a sudului sunt minime. Cartierele-dormitor, unele infecte, ar putea totusi atrage investitori daca primaria ar aduce utilitati si strazi modernizate in profunzime. In plus, este nevoie ca, pe inelul median de transport al orasului, sa inceapa crearea acelor puncte de interes socio-economic trambitate de urbanisti, asa cum au toate orasele moderne. Adica, sa poti cumpara orice si sa ai toate serviciile - la aceeasi calitate - la tine in cartier, si nu strabatand tot orasul. De aceea, primarul general va trebui sa faca caiete de sarcini si sa cheltuiasca miliardele de euro in mod cat mai transparent, responsabilitatea sa fiind enorma. Mai ales ca din angrenajul creat de Basescu pentru cheltuirea carutei de bani lipseste pinionul liberal. Altfel, ce le-ar mai ramane bucurestenilor? Pula. Cel mai important centru economic din Croatia, plasat la tarmul Adriaticii. Desi are putin peste 60.000 de locuitori, proiectele sale de investitii pentru infrastructura ajung, in ultimii trei ani, la aproape 5 miliarde euro, triplu decat are la indemana Bucurestiul. Intamplator sau nu, dupa vizita presedintelui Iliescu in acest oras, am auzit tot mai multi romani care ii trimit aici, nominal, cu voce tare, pe politicienii pusi pe capatuiala. Faptul ar trebui considerat de responsabilii cetatii cel putin un semn de trezie din mahmureala politica, daca nu de maturizare.