Bucurestiul, capitala glodului

Bucurestiul a primit zilele trecute o palma: Jonathan Scheele a declarat ca acest oras nu merita sa se integreze in UE. Ce a spus seful delegatiei Comisiei Europene in Romania au zis de nenumarate ori

Bucurestiul a primit zilele trecute o palma: Jonathan Scheele a declarat ca acest oras nu merita sa se integreze in UE. Ce a spus seful delegatiei Comisiei Europene in Romania au zis de nenumarate ori si bucurestenii, insa plangerile lor au ramas fara ecou.
In Capitala, mizeria domneste in orice anotimp: cand nu ploua asa tare incat apa sa acopere carosabilul, nu exista strada pe care sa nu te murdaresti de noroi. Cand nu e noroi, strazile sunt napadite de praf. Iarna, malurile de zapada, cu praful adunat cu tot, sunt date la colt de strada, in loc sa fie duse la marginea orasului. Organizatorii de santier nu isi amenajeaza rampe de spalare; primaria da ,la greu" aprobari de intepare a asfaltului, pentru ca sunt avarii ce trebuie urgent remediate. Nu exista o centura verde care sa protejeze orasul de praful venit din Baragan. Se construieste alandala, iar casele vechi se degradeaza, nerenovate.
Santierele - fara rampe de spalare a noroiului
Jumatate din santierele din Bucuresti nu au amenajate rampe de spalare a noroiului. O hotarare a Consiliului General al Municipiului prevede ca firmele care au mijloace de transport sunt obligate sa isi amenajeze astfel de rampe: trebuie curatate si spalate masinile, pneurile si senilele. Potrivit lui Mihai Iordache, director adjunct la Directia de Inspectie din Primaria Capitalei, mai bine de jumatate din santiere nu au amenajate aceste rampe. In 2005, s-a colectat un miliard de lei din amenzile aplicate. Amenda maxima este insa de numai 50 milioane de lei, adica o nimica toata fata de costul unei constructii si de cateva zeci de ori mai putin decat amenajarea unei rampe de spalare. Iar oamenii prefera sa plateasca amenzile.
Doua aprobari pe zi pentru "intepat" strazile
Primaria Capitalei a aprobat in ultimii doi ani aproape o mie de interventii in carosabil, in trotuar, dar si in spatiul verde. Asta inseamna ca in fiecare an au fost aprobate 500 de santiere, mai mari sau mai mici, iar in fiecare zi lucratoare s-au incuviintat cel putin doua interventii. Responsabili sunt Apa Nova, Administratia Strazilor, Electrica SISE, Distrigaz Sud, RATB sau RADET. Se carpeste tot ce se poate. Se inlocuieste reteaua de canalizare, se reabiliteaza sistemul rutier, se inlocuiesc conducte, se extinde reteaua electrica, se fac bransamente la gaze, se schimba sau se extinde reteaua de apa potabila. Pe rand, ceea ce creste haosul si mizeria.
Aproape jumatate din strazile Capitalei sunt neasfaltate
Statisticile arata ca aproape jumatate din strazile Bucurestiului sunt "nivelate" cu bolovani, piatra sau pamant. Potrivit Primariei Capitalei, din totalul retelei stradale doar 57% din strazi au imbracaminte definitiva - asfalt si beton de ciment sau pavaj din piatra fasonata. Restul sunt neasfaltate. Si tot mai este loc si pentru praful Baraganului, adus de vant in Bucuresti. Chiar primarul general Adriean Videanu, ce-i drept in campania electorala, recunostea ca acest praf ,ne intra in gura, in ochi si in case". Nu s-a facut nimic pentru crearea unei centuri verzi care sa impiedice intrarea pulberilor in Capitala. Peste bucuresteni cad 273 de tone de praf pe kilometru patrat in fiecare luna. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care putini oameni isi doresc sa locuiasca. Unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, doar 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la nivel international. Traficul in Capitala ,merge" ca vai de el. Municipalitatea se gandeste sa construiasca o noua artera de penetratie din centru catre zona de sud-vest a orasului, in zona Buzesti-Berzei. Pentru realizarea acesteia, primarul Capitalei a dat asigurari ca municipalitatea are banii necesari, dar, apoi, nu s-a mai auzit nimic de vreo expropriere.
Cladirile se darama singure
O serie de PUZ-uri si PUD-uri, aprobate prin influentarea factorilor de decizie, transforma Bucurestiul intr-un oras care nu mai are nimic propriu, o Capitala in care se imbina haotic case vechi si kitsch-uri noi. Sute de cladiri vechi, in tot Bucurestiul, stau sa cada. Nu exista nici o obligativitate a proprietarilor sa isi renoveze cladirile, nici macar in zonele centrale. In centrul istoric, municipalitatea se tot chinuieste sa inceapa lucrarile, insa ultimele date arata ca acestea ar putea fi demarate cel mai devreme in primavara anului viitor. Pana atunci, Bucurestiul nu are ce sa arate vizitatorilor sai, si asa putini, care veniti din afara, prefera ca de la Otopeni sa se indrepte spre alte zone, ocolind Capitala.