Fermierii, loviţi de spaima E.coli

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vânzătorii din pieţe susţin că legumele lor nu sunt contaminate, însă vânzările le-au scăzut
Vânzătorii din pieţe susţin că legumele lor nu sunt contaminate, însă vânzările le-au scăzut

Producătorii autohtoni de castraveţi pierd zilnic 110.000 de euro după ce Germania şi Cehia au blocat importurile de teama infestării cu E.coli. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii dau asigurări că producţia românească nu este contaminată, însă spaima nefondată a consumatorilor îi loveşte pe fermieri.

Ceea ce a început ca o situaţie izolată în Germania, unde s-au sesizat primele cazuri de infestare cu bacteria E.coli puse pe seama consumului de castraveţi din Spania, s-a extins cu repeziciune pe întregul continent.

Teste peste teste, unele mai mult sau mai puţin concludente, nu au reuşit să calmeze isterie deja răspândită în rândul consumatorilor.

Mai multe ţări au blocat contractele de import de legume, în special de castraveţi. Primul care a luat această hotărâre a fost guvernul de la Moscova, care nu a mai cumpărat legume din Uniunea Europeană începând de la 1 iunie.

A doua zi, Germania şi Cehia au luat aceeaşi decizie. Cei mai afectaţi sunt producătorii de castraveţi, care înregistrează zilnic pierderi de milioane de euro. În acest fel, spaniolii pierd în fiecare zi aproximativ două milioane de euro. Pe lângă restricţiile impuse, cererea a scăzut semnificativ la nivel european.

Castraveţii româneşti, fără probleme

Situaţia nu a ocolit nici ţara noastră. În fiecare zi în care restricţia aplicată de Germania şi Cehia pentru importurile de castraveţi din România este în vigoare, producătorii autohtoni pierd 110.000 de euro, ne-a declarat Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Dacă înainte de această decizie 160 de tone de castraveţi româneşti ajungeau în aceste ţări, acum cantitatea exportată a ajuns la zero. Este vorba însă numai de castraveţii lungi, în folie.

„Trebuie să-i facem pe oameni să conştientizeze că în niciun caz legumele şi fructele nu ne pot îmbolnăvi sau transmite vreo bacterie ci, din contră, ele ne fac sănătoşi", crede Rădulescu. „În niciun caz castraveţii româneşti nu au vreo problemă", a adăugat acesta.

Pe de altă parte, Daniel Botănoiu, preşedintele executiv al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, susţine că pierderea este compensată parţial.

El spune că a crescut cererea pentru castraveţii româneşti de dimensiuni mici, de tip cornichon, exporturile înregistrând deja un avans. Rădulescu îl contrazice:

„În niciun caz nu câştigăm pe-o parte ce pierdem pe cealaltă. Oamenii se feresc acum de toţi castraveţii, nu-i interesează ce tip sunt. A ajuns să scadă şi cererea pe Polonia. Lucrurile sunt destul de grave".

Producătorii români speră acum că UE îi va ajuta să evite falimentul, după ce Ministerul Agriculturii a trimis la Comisariatul pentru Agricultură de la Bruxelles o scrisoare în care cere sprijin pentru fermierii afectaţi de „nebunia" E.coli.

În astfel de situaţii, când nu există cerere, deşi produsul nu prezintă probleme, Comisia Europeană acoperă pierderile producătorilor. Practic, CE le va acorda acestora sume echivalente cu preţul de producţie pentru întreaga cantitate retrasă din piaţă şi distrusă.

Nu există niciun dubiu că UE ne va da aceşti bani, crede Rădulescu. „Obligatoriu vor aproba această măsură", spune el. De aceeaşi părere este şi Botănoiu. „Va trece rapid pentru că este şi interesul lor", a spus acesta. 

„Germania a lansat zvonul"

Chiar dacă producţia românească de castraveţi nu este infestată, zvonurile sunt de ajuns ca să dea peste cap afacerile fermierilor autohtoni. Aceştia sunt loviţi, pe de o parte de blocarea contractelor de export, iar pe de altă parte de cererea internă în scădere, pe fondul speculaţiilor. Vasile Bolovan (46 de ani) din Băleni, judeţul Dâmboviţa, comună vestită pentru recolta de castraveţi, spune că bacteria E.coli este o invenţie ca să-i distrugă pe producători. „Acum a mai apărut şi nebunia asta cu E.coli care va omorî vânzarea de castraveţi anul acesta. Eu cred că este un zvon foarte bine plasat, lansat de Gemania, care vrea să impună reguli noi producătorilor de legume", ne-a spus Vasile Bolovan, care face agricultură de 15 ani. El mai crede că panica pe care o creează bacteria E.coli va fi un teren fertil pentru ca legumicultorilor să li se impună un anumit mod de a cultiva.

„E.Coli este o invenţie"

Isteria E.coli a ajuns şi în pieţe. Românii întreabă dacă legumele sunt periculoase, iar vânzările încep să scadă. „De când a început nebunia asta cu E.coli au fost câţiva clienţi care au întrebat dacă sunt periculoşi castraveţii şi chiar am observat că au scăzut vânzările în ultima săptămână", spune Ionuţ Enache, vânzător în Piaţa 16 Februarie din Bucureşti. În timp ce unii preferă să nu mai cumpere legume până se liniştesc apele, alţii ignoră zvonistica. „Nu-mi este teamă de E.coli. Nu cred că există, cred că este o invenţie, exact cum a fost şi cu gripa aviară", consideră Elena Mocanu, cumpărător din piaţă.

Atentat la adresa legumelor

Profesorul Gheorghe Mencinicopschi crede că informaţiile despre bacterie sunt un atentat evident la adresa legumelor ecologice şi, la scară largă, la adresa legumelor şi fructelor. „Cred că a fost o lovitură economică pentru producătorii de fructe şi legume, şi una sub centură pentru sănătatea noastră", spune Mencinicopschi.

Cronologia epidemiei

- Infecţia cu bacteria E.coli enterohemoragică a provocat deja moartea a 18 oameni. Alţi peste 2.000 au fost contaminaţi.
- 24 mai: autorităţile sanitare germane anunţă multiplicarea afecţiunilor generate de această bacterie, care ar fi provocat moartea a trei oameni.
- 26 mai: CE emite o alertă privind castraveţii spanioli contaminaţi, anunţând
cel puţin doi morţi în Germania.
- 28 mai: alte opt decese în Germania. Trei cazuri suspecte în Franţa.
- 29 mai: Austria retrage din 30 de magazine castraveţii bio din Spania. Olanda încetează exporturile de legume în Germania.
- 30 mai: Alte patru decese în Germania. Rusia interzice importurile de legume din UE, Belgia, pe cele de castraveţi din Spania.
- 1 iunie: Numărul de de­cese din Germania ajunge la 16.

160 de tone de castraveţi româneşti erau exportaţi zilnic în Germania şi Cehia înainte de aplicarea restricţiei.

Ionuţ Enache

"De când a început nebunia asta cu E.coli au fost câţiva clienţi care au întrebat dacă sunt periculoşi castraveţii şi chiar am observat că au scăzut vânzările în ultima săptămână.''
Ionuţ Enache vânzător

Elena Mocanu

"Nu-mi este teamă de E.coli. Nu cred că există, cred că este o invenţie, exact cum a fost şi cu gripa aviară. Cu siguranţă cineva câştigă bani de pe urma acestei situaţii.''
Elena Mocanu clientă

Risc mic de epidemie la noi

Microbiologii germani şi cei chinezi susţin că tulpina actuală O104 este o combinaţie extrem de rară între tulpina clasică a E.coli şi Shigella, care stă la baza dizenteriei şi care a făcut ravagii în Africa. Experţii au comparat mutaţia ucigaşă cu un sex primitiv între genomii celor două bacterii.„Problema cu noua tulpină de E.coli este că produce verotoxina 2 (VTX 2), care provoacă diaree hemoragică.

Însă această toxină este codificată şi de alte tulpini ale E.coli, printre care O157. La noi în ţară au existat până în prezent cazuri sporadice anuale de infecţie cu O157", precizează doctorul Maria Nica, şef Laboratorului de Microbiologie Clinică de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş" din Bucureşti. Prin urmare, riscul ca această nouă tulpină să determine o epidemie la noi în ţară este mic, estimează specialistul.

Cele mai importante măsuri necesare pentru a preveni infecţia cu tulpina periculoasă sunt respectarea cu rigurozitate a regulilor de igienă (spălatul mâinilor, fructelor şi legumelor) şi prepararea termică a produselor de origine animală (carne, lapte). „O altă măsură extrem de importantă este evitarea antibioticelor în această perioadă, fiindcă pot agrava infecţia", atrage atenţia doctorul Nica. De asemenea, trebuie să acordăm o atenţie sporită restaurantelor şi firmelor de catering de unde ne procurăm mâncarea.

Bacteria îi sperie pe români

Persoanele neinformate vor reduce drastic consumul de fructe şi legume din cauza panicii, cred psihologii, sociologii şi medicii. Panica se creează la nivel de mase, în momentul în care nu sunt puse la punct strategii de operare în cazuri-limită, crede psihologul Augustin Cambosie. „Oamenii trebuie să ştie ce au de făcut, să existe un automatism psihic, nu să reacţioneze exagerat", explică el. La nivel individual însă, fenomenul de panică este greu de controlat, cei mai afectaţi fiind oamenii cu structuri insuficient de mature. Cei mai mulţi dintre ei nu vor mai consuma legume şi fructe, ba, mai mult, vor apărea şi cazuri de îmbolnăviri închipuite.

„Oamenii se vor duce la spital la prima durere de stomac şi vor minţi că au şi leşinat şi că au făcut şi febră, de teamă că nu vor fi luaţi în serios", mai spune Cambosie. Acesta pune panica populaţiei şi pe seama unei lipse de informare. „Zvonul neconfirmat se propagă cu repeziciune şi creează în mentalul colectiv un focar care ar putea să se inflameze", spune şi sociologul Bruno Ştefan.  Şi medicii, şi specialiştii în nutriţie cred că informaţiile privind bacteria E.coli vor afecta consumul zilnic de fructe şi legume. „Oamenii ar trebui să ţină cont ca fructele şi legumele să reprezinte în continuare jumătate din alimentele zilnice. Persoanele mai puţin informate vor reduce consumul", spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite