Amintiri cu Pesamosca

„Tata Pesi“, cum îl alinta toată lumea, în urmă cu 20 de ani, alături de un mic pacient

Un om plin de viaţă, care, după operaţii, cânta arii de operă, un profesionist şi un om dăruit meseriei, aşa şi-l amintesc colegii şi pacienţii pe doctorul Alexandru Pesamosca, după moartea lui. Trupul neînsufleţit al regretatului chirurg va fi înmormântat astăzi în curtea Spitalului „Marie Curie“, iar slujba va începe la ora 12.00, la capela instituţiei.

Cei care au avut prilejul să lucreze alături de profesorul Pesamosca au rămas impresionaţi de dăruirea sa, dar şi de farmecul său personal. Cunoscutul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca a murit în noaptea de miercuri spre joi, după mai multe complicaţii care au survenit unei insuficienţe cardiace. Doctoriţa Nina Bratu, medic primar şi şeful secţiei Chirurgie 2 de la Spitalul de Copii „Marie Curie", a lucrat cot la cot cu „tata Pesi", cum îi spuneau cunoscuţii, încă din 1972, pe vremea când erau colegi la Spitalul „Grigore Alexandrescu". „A fost şi va rămâne mentorul meu care m-a călăuzit în toată cariera. Dacă se întâmpla să se petreacă un accident sau să ne vină un caz grav în toiul nopţii, îşi lua halatul pe el şi venea în sală: „Ce-aţi găsit copii?", apoi ne dădea soluţii. Era un om plin de viaţă. După operaţie, începea să cânte arii de operă, în special bucăţi din Aida", povesteşte, cu drag, doctorul Nina Bratu.

„Ştia de toate, geografie, muzică"

Ea susţine că a fost mereu fascinată de cunoştinţele pe care le avea Pesamosca în toate domeniile. „Nici nu ştiu când a avut timp să citească atât de mult: ştia de toate, geografie, istorie, literatură şi muzică. În fiecare noapte, înainte să se culce, citea foarte mult. Era o mare plăcere să stai de vorbă cu dumnealui şi învăţai multe lucruri noi", povesteşte şeful secţiei de Chirurgie 2, de la „Marie Curie". Despre bucuriile mărunte ale doctorului poveşteşte şi Vasile Olaru, managerul Spitalului Judeţean Ialomiţa, fost rezident al profesorului: „A iubit foarte mult casa părintească de la Constanţa şi dorinţa lui a vrut ca ea să devină casă memorială.

Spunea mereu că vrea să se mute acolo. Îi plăceau soarele de vară, ciripitul de păsărele. A fost un om deosebit şi a crezut că toţi oamenii sunt la fel". În casa părintească, unde acum locuieşte sora lui, Natalia ­Pesamosca, 83 de ani, profesorul a stat acum două luni o vreme. Apoi a fost luat de dr. Olaru la Ialomiţa, să fie îngrijit de acolo. „Ultima oară m-a sunat acum o săptămână şi mi-a spus «Te iubesc». Un războinic, asta a fost, a vrut să trăiască până la sfârşit", ne-a povestit plângând sora lui, Natalia.

Profesionist al malformaţiilor

Directorul de îngrijire de la spital, Marinela Petrovici, susţine că era iubit de toţi colegii. „În fiecare an, pe 14 martie, când îşi sărbătorea aniversarea, toţi cei care au lucrat cu el veneau cu câte-o floare şi cu un omagiu. Era o adevărată sărbătoare aici, la spital. În sufletul lui, ne avea pe fiecare colaborator şi ştia tot despre noi", susţine directoarea.

Cu toate că nu a avut niciodată o funcţie administrativă în cadrul spitalului pe care îl slujea cu atâta iubire, profesorul se implica în dezvoltarea unităţii medicale. „A avut iniţiativă: după ce a operat atâtea tumori canceroase, a vrut să facă o secţie de Oncologie la spital. Şi a reuşit să o deschidă în '94. A vrut apoi să aibă secţie de Cardiologie. Din păcate, nu a mai apucat să prindă. Cât de curând se va deschide o secţie de Cardiologie Vasculară", susţine directorul de îngrijire. Profesorul Alexandru ­Pesamosca a avut peste 50.000 de intervenţii chirurgicale, multe dintre ele în premieră pe ţară. „Era un profesionist extraordinar pe toate tipurile de malformaţie congenitală la copii. Cuprindea toată patologia chirurgicală a copilului, mai puţin partea de cap şi cord", spune doctoriţa Bratu.

Pacienţii au venit la ziua lui an de an

Pentru micuţii pacienţi şi părinţii acestora, doctorul Pesamosca este un fel de zeu. „Unul dintre cei cărora le-a salvat viaţa, pe care îl cheamă Săsărean, avea o malformaţie renală şi mi-a spus că vine la înmormântare. A fost prezent în fiecare an la domnul profesor încă de când a fost operat, adică acum vreo 20 de ani", spune medicul Bratu. Elena Mihai, din Bucureşti, mămica unui copil operat acum 20 de ani de regretatul chirurg, povesteşte experienţa sa de atunci: „L-am întâlnit când m-am dus cu băieţelul meu de 2 ani să-l opereze de polipi rectali. Mi-a vorbit frumos, mi-a explicat cum e cu polipii rectali. Mi-a zis: «Mămică, nici într-o sută de ani n-o să mai aibă probleme». Şi aşa a fost".

Mormântul, în curtea spitalului

Profesorul Alexandru Pesamosca va fi înmormântat sâmbătă, în curtea Spitalului „Marie Curie", chiar lângă capela pe care a ctitorit-o. Slujba de oficiere începe la ora 12.00 şi se va ţine la capelă. De joi până sâmbătă, pe la căpătâiul lui s-au perindat mulţi pacienţi, care au venit cu flori şi coroane. Sunt aşteptaţi la înmormântare personalităţi ale medicinii, doctori care i-au fost rezidenţi, părinţi ai copiilor salvaţi.

"Era un om plin de viaţă. După operaţie, începea să cânte arii de operă, în special bucăţi din Aida.''
dr. Nina Bratu şef secţie

"După ce a operat atâtea tumori, a vrut să facă o secţie de Oncologie. Şi a deschis-o în '94.''
Marinela Petrovici director spital

"Îi plăceau soarele de vară, ciripitul de păsărele. A fost un om deosebit şi a crezut că toţi oamenii sunt la fel.''
Vasile Olaru doctor

"Mi-a operat băieţelul de polipi rectali şi mi-a zis: «Mămică, nici într-o sută de ani n-o să mai aibă probleme».''
Elena Mihai mămica unui pacient

"Ultima oară când m-a sunat mi-a spus «Te iubesc». Un războinic, asta a fost, a vrut să trăiască până la sfârşit.''
Natalia Pesamosca sora profesorului

" Domnul doctor iubea foarte mult descendenţa sa italiană. Vorbea bine limba.''
Ioana Groşaru Asociaţia Italienilor