Bucureşti: Noaptea muzeelor, o petrecere cu 100.000 de invitaţi

Dintre cele 12 instituţii care au ţinut porţile deschise sâmbătă spre duminică, Muzeul de Istorie a fost preferatul vizitatorilor. De la tineri la bătrâni şi de la cunoscători până la ignoranţi, vizitatorii din „Noaptea Muzeelor“ s-au îmbulzit să vadă lecţii de scrimă, pictură heraldică, dans şi teatru medieval.

Peste o 100.000 de localnici şi turişti şi-au satisfăcut setea de cultură, sâmbătă noapte, vizitând cele 12 muzee deschise cu ocazia evenimentului „Noaptea Muzeelor“. Tineri şi bătrâni, cunoscători sau novici în ale culturii, marea de vizitatori a invadat străzile înainte de apunerea soarelui şi s-a mişcat din muzeu în muzeu toată noaptea.

„Am venit de la Craiova pentru noaptea asta. Nu mi-am luat cazare, mă întorc mâine dimineaţă acasă. Este prima oară când calc într-un muzeu şi am fost impresionat“, a spus Adrian Ciobanu, un tânăr care s-a fotografiat cu toţi cavalerii medievali instructori de scrimă la Muzeul Naţional de Istorie.

Zeci de mii de persoane s-au îmbulzit să vadă prestaţia cavalerilor, lecţiile de scrimă, teatrul şi dansul medieval fiind principalele atracţii, iar Muzeul Naţional de Istorie a devenit, datorită programului lor, cel mai vizitat muzeu.

Bucurie pentru adolescenţi, chin pentru copii

O altă categorie de vizitatori a fost formată din adolescenţi, care au avut astfel un pretext pentru a ieşi din casă. Cei mai mulţi dintre ei au trecut pe la câte un muzeu doar pentru a face fotografii şi a se justifica părinţilor a doua zi, pentru ca apoi să umple cluburile şi terasele.

„Mama ştie că sunt la muzeu cu profesorul şi colegii. De obicei nu mă lasă să ies din casă la ora aceasta, aşa că am profitat“, a spus Irina, elevă în clasa a X-a. Nici copiii nu au scăpat de porţia de cultură. „I-am luat cu noi pentru că nu am avut cu cine să-i lăsăm. Sunt mici, au doar 5 şi 7 ani. Nu înţeleg ei prea multe, dar o să avem grijă să-i aducem şi când vor înţelege“, a spus Mădălina Şocaliu, mămica a doi copii care ieri-noapte şi-au pus bazele unei solide culturi muzicale. Prichindeii au ascultat, de voie-de nevoie, „Mica Serenadă“ de Mozart şi „Anotimpurile“ lui Vivaldi, precum şi prelucrări folclorice româneşti, evreieşti şi ruseşti la Muzeul Naţional „George Enescu“.

Cunoscătorii au strâmbat din nas

O a treia categorie de public a fost cea a cârcotaşilor, cunoscători, cei care susţin că au „mâncat muzee pe pâine“ şi că au ieşit noaptea doar pentru a avea asupra cui să-şi îndrepte privirele dispreţuitoare. „Eu nu cred în cultura dată cu program.

Cine voia să viziteze cu adevărat un muzeu, să înţeleagă ce-i cu exponatele acelea, are nevoie de linişte şi de îndrumarea unui specialist din zilele normale de vizită“, a spus Laurenţiu Grecu, student la Facultatea de Psihologie.

Tânărul trăgea încruntat dintr-o ţigară, în faţa Muzeului Naţional de Artă al României, ferindu-se de „neiniţiaţii“ în ale literaturii care-l călcau în picioare pentru a prinde momentul când poezia intră în dialog cu artele plastice.

Declaraţie:
„Cred că nouă încă ne plac cozile şi îngrămădeala. Muzeele s-au transformat în cârciumi sau locuri de întâlnire, în noaptea aceasta“
Laurenţiu Grecu,
student