Brokerii au susţinut creditarea în franci

Deşi sunt riscante, împrumuturile în monedă exotică sunt recomandate de brokeri clienţilor, întrucât sunt mai ieftine decât cele în lei În ciuda semnalelor de alarmă trase de

Deşi sunt riscante, împrumuturile în monedă exotică sunt recomandate de brokeri clienţilor, întrucât sunt mai ieftine decât cele în lei

În ciuda semnalelor de alarmă trase de banca centrală privind riscurile asociate finanţării în monede exotice, brokerii de credite au susţinut împrumutul în moneda elveţiană.

Banca Naţională a României (BNR) a atras în nenumărate rânduri atenţia asupra riscurilor pe care le implică creditarea populaţiei în franci elveţieni. Cei care apelează la împrumuturi în această monedă sunt expuşi riscului valutar, dat atât de variaţia leului faţă de euro, cât şi a francului faţă de moneda unică.

În ciuda acestor semnale, un volum de 69,09 milioane de euro de credite în franci elveţieni a fost intermediat în 2007 de companiile membre ale Asociaţiei Române a Brokerilor de Credite (A.R.B.C.). Mai exact, această valoare reprezintă 31% din totalul creditelor intermediate de membrii Asociaţiei în cursul anului trecut, respectiv 222,79 milioane de euro.

Deşi nu ignoră sfaturile băncii centrale, brokerii de credite susţin că, în condiţiile creşterii ratei dobânzii-cheie, creditele în moneda elveţiană s-au dovedit adeseori mai profitabile pentru client.

"Suntem conştienţi de riscul valutar care se aplică, de altfel, la toate valutele. Având în vedere însă creşterea dobânzii de referinţă la leu, românii nu se vor împrumuta din patriotism în moneda naţională", a declarat ieri Anca Bidian, preşedintele Asociaţiei.

În plus, oficialii Asociaţiei au menţionat că există oricând posibilitatea conversiei sau a refinanţării împrumutului, în cazul în care francul elveţian nu va mai fi o monedă atractivă.

Creditele în franci elveţieni sunt, în mare parte, contractate pe termen lung şi sunt garantate, au mai spus brokerii. Acest lucru îi responsabilizează pe români, rata de default (n.r. - datorii care nu se recuperează) la acest tip de împrumut fiind foarte redusă.

Împrumuturile în lei prin brokeri, doar 10%

În aceeaşi ordine de idei, ponderea ocupată de volumul creditelor în lei în totalul împrumuturilor intermediate de brokerii din Asociaţie se ridică la doar 10%, respectiv 21,97 milioane de euro. Supremaţia este deţinută de finanţările în moneda europeană. Astfel, volumul creditelor în euro intermediate în 2007, de 131,7 milioane de euro, reprezenta o pondere de 59% în total.

În ceea ce priveşte garanţiile constituite de clienţi în favoarea băncii, doar 36% din împrumuturile intermediate, respectiv 80,47 de milioane de euro, au fost garantate cu ipotecă. Volumul de credite negarantate intermediate s-au ridicat în 2007 la 142,32 milioane de euro, respectiv 64% din total.

Intermediere în creştere

Ponderea creditelor intermediate de brokeri în totalul împrumuturilor pentru populaţie a fost anul trecut de aproximativ 5%, potrivit estimărilor Asociaţiei.

Pentru anul 2009 se aşteaptă o creştere la 7-8%, iar peste patru ani, la aproximativ 14%. Creditele pentru populaţie au totalizat anul trecut 21,48 miliarde de euro, în creştere de la 10,89 miliarde euro în 2006, iar pentru 2008 este estimată o valoare de circa 29 miliarde de euro. Ponderea creditelor pentru populaţie în Produsul Intern Brut (PIB) a fost anul trecut de 16%, în creştere de la 12% în 2006.

Asociaţia Brokerilor de Credite îşi începe activitatea la 1 iulie

Asociaţia Română a Brokerilor de Credite este prima asociaţie profesională a companiilor de brokeraj de credite din România şi îşi va începe activitatea la 1 iulie. Asociaţia are ca membri fondatori opt companii de profil (KIWI Finance, DBSol Consulting, PERFECT Finance, FINZOOM Financial Services, RAPID Finance Consult, INTERNATIONAL Brokers, EASY Credit Invest şi CREDITLINK), care au intermediat peste 60% din creditele prin brokeri. Membrii Asociaţiei au parteneriate cu 19 bănci, 9 societăţi de leasing şi 5 instituţii financiare nebancare.

Asociaţia are ca obiective:

Promovarea intereselor profesionale ale membrilor săi

Organizarea şi asigurarea dialogului cu autorităţile statului, instituţiile publice şi altele

Stabilirea unui Cod de Etică şi Bună Practică

Susţinerea membrilor Asociaţiei în educarea şi instruirea personalului propriu