Broaştele-ţestoase riscă să devină piese de muzeu

Reptilele longevive sunt vânate în toate cele patru zări ale Pământului pentru carnea foarte gustoasă şi carapacea din care se fac bijuterii ori suveniruri. Carnea broaştelor-ţestoase este

Reptilele longevive sunt vânate în toate cele patru zări ale Pământului pentru carnea foarte gustoasă şi carapacea din care se fac bijuterii ori suveniruri.

Carnea broaştelor-ţestoase este socotită un deliciu în bucătăria asiatică, femeile adoră bijuteriile confecţionate din carapacea acestor reptile, iar cowboy-ii dau bani grei pentru a se făli cu o pereche de cizme din piele de ţestoasă.

Vânate de braconieri, alungate de pe plaje de constructorii care înalţă hoteluri şi diguri sau agăţate în năvodul pescarilor, aceste animale, considerate simbol al înţelepciunii sau al longevităţii, au încetat de multă vreme să mai spere că omul, care, deşi le consideră o specie pe cale de dispariţie, va învăţa să le respecte şi să le protejeze.

În Indonezia, carnea şi ouăle de ţestoasă fac să înflorească una dintre cele mai vestite pieţe de delicatese din lumea asiatică. Cumpărătorii sunt oamenii bogaţi, care îşi permit privilegiul de a se hrăni cu lucruri rare. De dragul câştigului, săracii apucă drumul braconajului şi se dedau, de multe ori, la adevărate masacre.

Ţestoasele sunt ucise şi vândute şi, uneori, îşi dau duhul în timp ce le este smulsă carapacea din care se fac obiecte de lux ori suveniruri pentru turişti. Nu numai în Indonezia aceste reptile se află în pericol. Ele sunt capturate şi în Mexic, Cambodgia sau Vietnam.

În plus, plasele pescarilor prind accidental în jur de 300.000 de exemplare pe an. Ouăle ţestoaselor sunt căutate pe plaje şi furate de băştinaşi, care le vând la un preţ foarte bun, deoarece mulţi cred că au, pe lângă calităţile alimentare, şi virtuţi afrodiziace. Legea protejează aceste vieţuitoare în multe dintre statele lumii, pedepsele sunt destul de aspre, autorităţile confiscă anual mii de ouă de broască ţestoasă numai în Mexic, dar, cu toate acestea, şase din cele şapte specii de ţestoase de pe planetă sunt pe cale de dispariţie.

Fără ţestoase, natura este în pericol

Aceste reptile cu carapace, mai ales cele care trăiesc în mare, joacă un rol esenţial în păstrarea echilibrului ecosistemelor. Dacă ţestoasele ar dispărea, impactul negativ asupra mărilor şi oceanelor ar fi uriaş, deoarece ele se hrănesc cu un anumit tip de iarbă, denumită iarbă-de-mare, care creşte în apropiere de maluri, pe fundul oceanelor.

Dacă iarba-de-mare, după care ţestoasele se dau în vânt, nu ar fi "păscută" în mod regulat, ea ar creşte haotic şi din această cauză ar suferi boli grave. Acest tip de vegetaţie, care se află la mari adâncimi, hrăneşte şi alte specii marine, printre care se numără şi peştii, iar îmbolnăvirea sau dispariţia ei ar putea provoca reacţii în lanţ care vor avea, cu siguranţă, urmări dezastruoase pentru viaţa subacvatică, dar şi pentru oameni.

Plajele şi dunele sunt, de asemenea, ecosisteme fragile, care nu au de unde să extragă nutrienţi suficienţi pentru
a-şi hrăni vegetaţia, destul de precară, care ajută la prevenirea eroziunilor. Ţestoasele, prin faptul că îşi depun ouăle foarte bogate în nutrienţi în vegetaţia de pe dune, contribuie semnificativ la hrănirea acesteia şi, în consecinţă, au un rol semnificativ în păstrarea echilibrului natural din aceste zone.

Mexicul protejează vietăţile cu carapace

Mexicanii au pus deja în practică programele de protejare a speciilor pe cale de dispariţie, printre care se află şi broaştele-ţestoase din speciile Golfina şi Olive Ridley. Anul trecut, au fost eliberate pe plaja de Ixtapilla, Mexic, sub privirile a sute de persoane, peste 60.000 de exemplare, în majoritate pui.

Autorităţile locale, populaţia indigenă şi armata au dus la bun sfârşit eforturile de protejare şi împiedicare a uciderii acestor vieţuitoare. Numeroase specii de ţestoase sunt protejate de lege în Mexic, dar, deşi pedepsele sunt dure, braconierii şi traficanţii nu contenesc să vâneze şi să vândă carnea acestor broaşte.

Ţestoasele din specia Olive Ridley vin anual cu sutele de mii şi în statul Orissa, din India, pentru a-şi face cuib. Specia este rară şi inclusă pe lista vieţuitoarelor aflate pe cale de dispariţie. Cu toate acestea, indienii au început să construiască pe una dintre puţinele plaje din lume pe care se mai adună aceste broaşte un port.

Conform unui studiu realizat de Greenpeace la faţa locului, timp de 40 de zile, odată cu construirea portului Dhamra, s-au găsit peste 2.000 de ţestoase ucise în bărcile de pescuit. Portul va fi terminat în 2009 şi va avea capacitatea de a andoca mai mult de 80 milioane de tone de cargouri pe an!

Mult mai folositoare omului, vii decât moarte

Un studiu realizat de englezi arată că declinul mondial al populaţiilor de broaşte-ţestoase ameninţă, în primul rând, starea economică şi turismul din statele aflate în curs de dezvoltare. Economiştii au luat spre comparaţie 18 situri din Africa, Asia şi America Latină şi au ajuns la concluzia că în nouă dintre locurile în care broaştele erau vânate şi vândute pentru carnea, ouăle sau pentru carapacea lor, venitul mediu anual obţinut se ridica la 582.000 dolari, în timp ce în celelalte nouă spaţii incluse în studiu, în care ţestoasele erau protejate şi folosite ca atracţie pentru turişti, venitul mediu atingea 1,65 milioane de dolari!

Acest studiu confirmă că ţestoasele sunt mai profitabile pentru comunităţile locale vii, şi nu moarte! Dispariţia acestor reptile, mai spun specialiştii, va antrena grave repercusiuni economice, iar din investiţiile făcute pentru
a salva această specie vor profita în mod egal atât oamenii, cât şi animalele.

Ţestoasele de apă

Au apărut acum 80 milioane de ani şi sunt, toate, pe cale de dispariţie. Foarte expuse pericolului sunt cele din specia ţestoaselor verzi şi a ţestoaselor-lăută. În scurt timp, aceste reptile vor dispărea dacă oamenii vor continua să nu ia în seamă avertismentele specialiştilor şi nu vor conştientiza că, indirect, soarta lor este la fel de ameninţată ca şi cea a animalelor pe care le ucid.

Ţestoasa verde face parte din specia ţestoaselor marine, cântăreşte 300 de kilograme, se hrăneşte cu alge şi ierburi de mare şi străbate sute de kilometri pentru a-şi depune ouăle în acelaşi loc. La fiecare patru ani, ţestoasele din Oceanul Indian parcurg sute de kilometri pentru a-şi face cuibul.

Este curios cum reuşesc să se întoarcă în acelaşi loc şi cum recunosc drumul pe care îl au de făcut. Cercetătorii au analizat influenţa câmpului magnetic terestru asupra sistemului de navigare al ţestoaselor. Ei au descoperit că aceste vietăţi marine se servesc de câmpul magnetic pentru a se orienta. Când acesta este perturbat, performanţele lor scad.

Au apărut acum sute de mii de ani

Broasca-ţestoasă face parte din clasa reptilelor, fiind legătura dintre broaştele obişnuite şi crocodili. Există sute de specii pe glob, de la vestita ţestoasă din insulele Galapagos, care are peste doi metri şi jumătate, până la micuţele ţestoase de pădure, de numai 10-15 centimetri.

Toate aceste vietăţi au fost studiate de-a lungul timpului datorită perioadei lungi de viaţă - pot trăi sute de ani - şi a structurii carapacei, care le apără ca un scut. Dintre toate reptilele, ţestoasele nu îi inspiră omului teamă, dar îi stârnesc curiozitatea prin înfăţişarea lor deosebită.

Ele respiră aerul atmosferic prin plămâni, iar speciile care s-au adaptat la mediul marin au fost, iniţial, tereste. Broasca-ţestoasă este cea mai înţeleaptă dintre toate animalele, iar cea mai bătrână dintre ele a murit la 152 de ani. Broasca-ţestoasă de uscat trăieşte în sudul şi centrul Europei şi în Asia Mică.

Deşi nu sunt tot atât de spectaculoase precum crocodilii, ţestoasele au traversat sute de milioane de ani în armurile lor ciudate şi incomode ca să dispară tocmai în zilele noastre, din cauza neglijenţei omului sau celor care le ucid pentru a obţine profituri, de multe ori neînsemnate.