Britanicii, cu ochii pe piaţa românească de intermediere

Instituţiile financiare din Marea Britanie au depus cele mai multe notificări la BNR şi CNVM pentru a intra pe piaţa românească Oportunităţile oferite de piaţa bancară şi

Instituţiile financiare din Marea Britanie au depus cele mai multe notificări la BNR şi CNVM pentru a intra pe piaţa românească

Oportunităţile oferite de piaţa bancară şi potenţialul de dezvoltare a pieţei de capital anunţă intensificarea concurenţei străinilor pe teren românesc.

Intermediarii din capitala financiară a Europei deţin recordul la numărul de notificări depuse la autorităţile reglementatoare ale pieţei financiare. Pe lista instituţiilor care au notificat Banca Naţională a României (BNR) privind intenţia de a desfăşura activităţi financiare în România se află 139 de bănci, IFN-uri şi instituţii emitente de monedă electronică. Iar din acestea, 42 de bănci funcţionează deja.

Intrări pe ultima sută de metri

Cei mai interesaţi sunt britanicii, aproximativ 40 de bănci din Anglia figurând pe listă, urmaţi de austrieci şi de germani.

În aceste condiţii, analiştii spun că cine vrea să intre pe piaţă şi să se impună ca bancă universală ar trebui să se grăbească. "Acum e ultimul ceas. Dacă nu intră acum, băncile vor trebui să aştepte cel puţin cinci ani pentru a vedea rezultate", spune Lucian Anghel, analist-şef la BCR. În opinia acestuia, tendinţa viitoare va fi orientarea spre nişe ca private banking sau investment banking, dar în niciun caz pe retail.

Totuşi, dacă unii dintre marii jucători de pe pieţele financare internaţionale se hotărăsc să intre în sistem bancar autohton şi vor să vadă rezultate în următorii trei ani, atunci trebuie să se orienteze spre achiziţii. "În momentul de faţă, singura bancă de talie mare care ar putea fi achiziţionată este Banca Transilvania", adaugă economistul BCR.

Creşte concurenţa şi pe piaţa de capital

Marile firme internaţionale de brokeraj au luat în vizor piaţa românească de capital. Din cele 488 de firme de investiţii autorizate până în prezent la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), nu mai puţin de 453 sunt din Marea Britanie. Londra reprezintă, practic, calea de acces pentru intermediarii din statele necomunitare în ţările membre ale Uniunii Europene.

"Toţi marii jucători au reprezentanţe în cea mai mare capitală financiară din Europa şi din lume. Intermediarii din statele necomunitare pot intra, prin această filieră, în ţările membre UE, prin proceduri mai simple", explică Adrian Simionescu, preşedintele Vienna Investment Trust.

În primul trimestru din acest an, investitorii britanici au vândut acţiuni la companiile listate la bursă de 55,6 milioane euro, reprezentând 22% din valoarea lichidărilor pe piaţă (251,4 milioane euro). În acelaşi timp, valoarea achiziţiilor s-a ridicat la 30,7 milioane euro, reprezentând 16% din totalul cumpărărilor, de 191,3 milioane euro.

Piaţa de intermediere este împărţită, în momentul de faţă, de 75 de case de brokeraj. Primele cinci societăţi de investiţii financiare- KBC Securities, Raiffeisen Asset Management, BT Securities, ING Bank (sucursala Bucureşti) şi SSIF Broker - concentrau, la sfârşitul lunii aprilie, aproximativ 36,5% din piaţă. "Concurenţa este deja strânsă pe această piaţă, departe, încă, de a fi matură. Concentrarea pieţei va dura câţiva ani şi se va realiza într-un moment de vârf al dezvoltării", este de părere Florin Ilie, head of equity markets ING.

Băncile specializate, necesare

O altă posibilitate de intrare pe piaţă ar fi înfiinţarea unor bănci specializate, capitol la care ţara noastră este, în continuare, deficitară. Dat fiind gradul de dezvoltare a sistemului, analiştii spun că va trebui să mai aşteptăm câţiva ani pentru ca piaţa să fie pregătită pentru astfel de prezenţe. O altă tendinţă va fi de dezvoltare a canalelor alternative de distribuţie ca internet banking, mobile banking-ul sau serviciile prin telefon.

Totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că succesul lor este strâns legat de prezenţa în teritoriu a reţelei bancare, pentru că oamenii au încă nevoie de consiliere. "Extinderea în teritoriu costă şi nici nu se face peste noapte", spune Lucian Anghel.