Braşov: Petru Trufin - „Modestul difuzor de presă”

De 21 de ani, bărbatul a ales să devină difuzor de presă. Astfel, prin mâna sa au trecut mii de ziare şi reviste. Chiar dacă are un handicap locomotor major, el continuă să-şi dedice timpul braşovenilor.

PROFIL

NĂSCUT: mai 1948, Vlăsineşti, Botoşani
FAMILIE: un băiat de 23 de ani
STUDII: Facultatea de Construcţii Civile, Braşov
FUNCŢIE: difuzor de presă


Bărbatul se consideră un om simplu, modest, dar este conştient că a avut un rol important în viaţa braşovenilor. Din 1988, a ales să fie difuzor de presă. El reprezintă un adevărat exemplu pentru toţi braşovenii deoarece, în ciuda afecţiunilor de care suferă, continuă să le vândă braşovenilor ziare.

De la o vârstă fragedă, s-a mutat împrenă cu părinţii în Braşov. Aici a urmat timp de 20 de ani studiile diverselor instituţii de învăţământ. Chiar dacă are o calificare înaltă, soarta a făcut ca el să nu poată practica meseriile pentru care s-a pregătit. „Am fost şi la profesională şi la Fcultatea de Construcţii Civile, am făcut şi şcoala de maiştri,în industria construcţiilor de maşini, iar când m-a surprins boala am început să studiez singur medicina,pentru a mă trata”,povesteşte,cu modestie,Petru.

Adoră să citească

Cititul reprezintă marea dragoste a vieţii sale. „M-am educat citind ziare. Bunicul citea «Adevărul», «România liberă» şi «Scânteia», iar eu îl imitam. Aveam doar şapte ani şi abia învăţasem să citesc. Din ziare am învăţat foarte multe lucruri. Apoi am început să citesc reviste şi diverse cărţi. Cititul a fost nădejdea mea de căpătâi ”, susţine Petru Trufin.

Servicii pentru societate

Bărbatul consideră că, timp de 21 de ani, a practicat „mici servicii” pentru societate. Chiar dacă nu i-a fost uşor, a stat în ploaie sau în ger, la dispioziţia cetăţenilor. „Ca difuzor de ziare le-am fost de ajutor oamenilor. Am obţinut autorizaţia de a vinde ziare. Am ajutat la difuzarea presei şi foarte mulţi braşoveni mi-au devenit prieteni. Am difuzat presa cu mult drag şi pot să spun că am luptat pentru libertatea presei. Am avut curajul să practic această meserie când erau vremuri nesigure, să strig în gura mare «A sosit cald şi proaspăt, veniţi şi cumpăraţi ziarul. Citiţi cele mai calde articole». Era foarte periculos să faci asta. Vindeam pe Strada Republicii, în gară, în punctele cele mai frecventate”, povesteşte braşoveanul. 

Vis neîmplinit

Petru Trufin şi-ar fi dorit să obţină un doctorat în ştiinţe medicale, însă viaţa a făcut ca acest lucru să nu mai fie posibil. În anul 1982 a descoperit că suferea de o boală evolutivă severă. „Afecţiunea mea a fost gravă şi am fost pensionat pe caz de boală”, declară difuzorul de presă. De atunci, a luptat pentru a-şi salva viaţa şi a nu se lăsa pradă bolii. După numeroase tratamente a reuşit să-şi revină, astfel încât să fie capabil să muncească. Înainte să devină difuzor de ziare, a fost ucenic la Calea Ferată, a lucrat la Tractorul şi în Uzina „Steagu’ Roşu”.  El nu are capacitate deplină de muncă, însă din 1988 vinde ziare braşovenilor. Poate că există persoane perfect sănătoase care preferă să nu muncească, pe când acest om, care nu are o capacitate totală de muncă, luptă pentru a obţine un ban cinstit.


Se mai vinde astăzi ca înainte?

P.T. Să ştiţi că intreresul pentru ziare şi reviste este mare. Acum m-am specializat pe publicaţii şi le mai vând braşovenilor şi cărţi mai vechi. Înainte s-a întâmplat să vând câte un camion de ziare pe zi. Binenţeles că o oarecare diferenţă există. 

Vă descurcaţi cu banii care vă ies din afacere?

P.T. Da, mă descurc, sunt venituri modeste, însă mă bucur că reuşesc să muncesc. Nu e uşor să stau aici aproape 10 ore pe zi, însă sunt bucuros că-mi fac meseria.

Veniţi zilnic să vindeţi?

P.T. Nu, mă ghidez în general după termometru. Nu pot umbla şi vin cu autobuzul până aici, în staţie, şi cu un altul mă
întorc seara acasă. Nu pot veni atunci când plouă pentru că taraba mea este în aer liber.

Ce-i place

„Îmi place foarte mult să citesc. Cel mai mult mă interesează ştiinţa şi tehnica. Dintre autorii mei preferaţi, pot enumera: Lev Tolstoi, Ion Creangă şi Marin Preda. Îmi mai place să mă uit la documentarele de pe Discovery, Animal Planet şi Explorer” susţine Petru.

Ce nu-i place

„Cel mai mult detest minciuna. Nu-i înţeleg pe oamenii care nu preţuiesc frumuseţea sufletească  şi sunt necinstiţi. Ei nu manifestă încredere” mărturiseşte bărbatul.