Brânză neambalată şi lapte la PET, la piaţă

Ţăranii care vând brânză şi lapte în piaţă se plâng de noile norme impuse de autorităţi.

Ordinul recent, care îi obligă pe comercianţii din pieţe să ambaleze brânza ca la magazin şi să eticheteze produsele lactate cu informaţii privind conţinutul şi termenul de valabilitate, aduce noi cheltuieli  pentru bugetul ţăranilor. Mai mult decât atât, comercianţii trebuie să se înregistreze din nou la Direcţia Sanitar-Veterinară.

„Ori cu ei, ori fără ei”

Ţăranii sunt de părere că autorităţile aduc noi şi noi reglementări pentru a-i scoate din sistem. Mai mult decât atât, comercianţii spun că nu pot creşte preţul produselor, deoarece îşi vor pierde clienţii. „Ambalajele costă, actele costă, chiria costă, iar acum trebuie din nou să ne mutăm. Frigiderele le-am luat pe banii noştri, tot din cauza reglementărilor. Tot ce văd la alţii vor şi ei de la noi, dar nu văd că situaţia e diferită”, susţine Valeria Fodorean, o comerciantă care face zilnic naveta din Ceanu Mic pentru a-şi vinde marfa la oraş.
Pe de altă parte, Adrian Oros, directorul executiv al Direcţiei Sanitar-Veterinară şi pentru Protecţia Alimentelor Cluj (DSVSA), consideră că statul român ia măsuri în necunoştinţă de cauză. „Până la urmă, ar trebui ca ei să se hotărască ce doresc să facă cu aceşti oameni, ori cu ei, ori fără ei”, a spus Oros.

Ignoră normele

Comercianţii de lactate din Piaţa Mihai Viteazul nu se grăbesc, însă, să respecte normele. „Aşa am vândut până acum şi nu a murit nimeni. Normal, când cumpără cineva, îi ambalez produsul într-o pungă cu mănuşa pe mână. Dar nu o să mă apuc să ambalez acum toată marfa, deoarece e nevoie de aparaturi speciale, plus că prinde gust dacă stă de pe o zi pe alta în pungă”, ne-a spus şi Valeria Fodorean.
După modelul impus de Uniunea Europeană, comercianţii trebuie să pună brânza în folie sau în pungi de plastic imprimate. Noile norme nu interzic, însă, producătorilor să transporte produsele în vasele tradiţionale, dar numai dacă recipientul este dezinfectat. Cei care nu se supun noilor reguli riscă amenzi cuprinse între 500 şi 1.000 lei şi pot să îşi piardă autorizaţia. Pe de altă parte, ţăranii se plâng de faptul că trebuie să facă iar zeci de drumuri pentru a se înregistra la DSVSA. „O lună mi-a luat ca să termin actele. Asta din banii mei şi din timpul meu”, a povestit Ana, o altă comerciantă venită din Apahida.
Pentru a se înregistra, comercianţii au nevoie de un certificat de producător de la primărie şi de două certificate de sănătate, unul al animalelor şi unul al lor, potrivit directorului DSVSA. Până, ieri, la nivelul Clujului s-au înregistrat numai 44 de persoane.