Brânză "bio" de la prima stână ecologică

Prima stână cu apă curentă, energie electrică şi cameră "sterilă" pentru prepararea şi depozitarea brânzeturilor a fost construită în masivul Retezat. Aceasta se află la cota 1400, iar

Prima stână cu apă curentă, energie electrică şi cameră "sterilă" pentru prepararea şi depozitarea brânzeturilor a fost construită în masivul Retezat. Aceasta se află la cota 1400, iar construcţia ei a durat un an de zile. "Scorota Seacă" a devenit între timp şi destinaţie turistică. Stâna adăposteşte doar 300 de mioare pentru că aşa prevăd standardele europene.

Stâna este dotată cu instalaţii sanitare şi beneficiază de apă rece curentă. În plus, proprietarii folosesc apa caldă la igienizarea vaselor pentru laptele muls. Stâna este dimensionată corect în funcţie de personalul angajat şi de suprafaţa pe care oile pot paşte, fără a intra în rezervaţiile naturale.

Toate produse din lapte de oaie care se fac la această stână respectă condiţiile impuse de reglementări atât în ceea ce priveşte igiena, cât şi ecologia. Brânzeturile nu conţin conservanţi, iar proprietarii nu folosesc chimicale pentru închegarea laptelui

Produsele din lapte de oaie respectă toate normele în materie de igienă şi ecologie. Caşul şi untul obţinute aici nu conţin aditivi alimentari

În Masivul Retezat a fost construită prima stână ecologică cu apă curentă, energie electrică şi cameră "sterilă" pentru prepararea brânzeturilor

Stâna ecologică "Scorota Seacă" din Munţii Retezat a fost construită pe parcursul unui an de zile, la cota 1400 de metri, şi în scurt timp a devenit şi o atracţie turistică. Realizată din lemn masiv, stâna are trei încăperi, apă curentă, energie electrică furnizată cu ajutorul unui generator şi, cel mai important, apă caldă pentru sterilizarea recipientelor în care se depozitează laptele.

Respectul faţă de natură al proprietarilor stânei a mers până într-acolo încât, la realizarea acoperişului s-a folosit lemn fără niciun fel de tratament chimic, în locul plăcilor de acoperiş realizate din plastic, mult mai uşor de transportat în munte, dar neprietenoase cu mediul.

"Construcţia a fost începută anul trecut, iar în toamna lui 2007 a fost aproape gata. În această primăvară s-a început activitatea aici. Intenţia a fost pe cât posibil să se respecte mediul înconjurător.

Întreaga construcţie, din lemn

Totul a fost adus de la o distanţă de circa trei kilometri, în spate sau cu ajutorul animalelor, nu am folosit ATV-uri sau alte mijloace motorizate. Doar pentru retuşuri s-a folosit un fierăstrău electric alimentat aici, la stână, de la un generator.

Pereţii construcţiei sunt din lemn tăiat din pădure şi netratat chimic cu vopsea sau ulei ars, cum se face pentru a nu fi atacat de dăunători. În loc de ţiglă din plastic, care nu se încadra în peisaj şi polua chiar şi estetic, s-a pus tot lemn", Vasile Seugean, unul dintre angajaţii stânei.

Apă rece curentă la stâna din Retezat

Sunt circa 300 de oi la stâna din Retezat deţinute de locuitorii cătunului Câmpu lui Neag din zona oraşului hunedorean, Uricani.

Chiar dacă aşezământul ar putea fi folosit pentru creşterea a cel puţin 800 de mioare, proprietarii lui spun că s-au ghidat după normele moderne care prevăd un anumit număr de animale, iar acesta a fost atins. În Scorota Seacă, în trecut a mai funcţionat o stână mult mai mică, acum folosită ca depozit şi adăpost pentru animale, în care se creşteau circa 1.000 de ovine.

"Vechea stână avea o singură cameră şi nu avea apă curentă. Ce să mai vorbim de apă caldă. Acum, la noua stână, avem chiuvete şi apă rece tot timpul.

Apa este adusă din captarea unui izvor şi ajunge în clădire prin cădere, fără pompe sau alte utilaje care să o împingă. Avem şi apă caldă pentru spălatul vaselor în care punem laptele după ce mulgem oile. Înainte mergeam cu găleţile la izvor şi le spălam acolo. Acum le spălăm în stână", spune Cornelia Corman, şefa stânei.

Numărul oilor, conform cu standardele

"Tot aici avem şi ventilaţie naturală, iar acoperişul e suspendat pe pereţii stânei. Ţinem doar 300 de oi pentru că este suficient pentru această zonă şi nu trebuie să depăşim zona unde este permis păşunatul", mai spune Cornelia Corman.

În plus, stâna are şi energie electrică produsă de un generator care foloseşte apa, dar şi unul pe carburant în caz de necesitate.

Nu renunţă la tradiţie

Stâna ecologică din Masivul Retezat are patru localnici care se ocupă cu păstoritul. Doi ciobani şi doi specialişti în prepararea brânzeturilor.

"Şeful" stânei este tanti Cornelia care nu vrea să renunţe la vechile obiceiuri, odată cu introducerea noilor "tehnologii".

Obiceiurile pastorale păstrate cu sfinţenie în inima muntelui sunt un alt motiv pentru care zilnic zeci de turişti români şi străini parcurg chiar şi zeci de kilometri pe potecile asprilor munţi Retezat, pentru a ajunge în vizită la stâna modernă de la Scorota Seacă.

Condiţiile pentru o stână modernă

În Masivul Retezat sunt câteva zeci de stâne, însă nici una nu se apropie de condiţiile minime impuse de normele sanitar veterinare pentru a putea funcţiona, cu atât mai puţin de cele privind protecţia mediului.
Una dintre condiţiile minime impuse de legislaţie, în conformitate cu reglementările europene, pentru ca o stână să respecte condiţiile sanitar-veterinare, este să aibă o sursă de apă potabilă, chiuvete pentru spălarea mâinilor şi prosoape sau orice alt mijloc igienic de uscare a mâinilor.

Nici ventilaţia naturală pentru evacuarea aburilor nu trebuie să lipsească, iar iluminatul natural ori artificial al încăperilor destinate producţiei este absolut necesar. Toate acestea sunt respectate pe deplin la Scorota Seacă, stâna din vârful muntelui devenind astfel cea mai modernă din ţara noastră.

Pe partea privind respectarea normelor de mediu, stânele trebuie să fie dimensionate corect, în funcţie de personalul angajat la stână şi de suprafaţa pe care oile pot paşte, fără a intra în rezervaţiile naturale.

Brânzeturile nu conţin niciun fel de conservant

Produsele din lapte de oaie făcute la stână respectă şi ele condiţiile impuse de reglementări, atât în privinţa igienei, cât şi din punct de vedere ecologic. Nu se folosesc conservanţi sau alte substanţe pentru prepararea brânzei, a caşului sau a untului din lapte de oaie.

"Totul se face tradiţional şi sănătos. Brânza o facem pentru consumul nostru şi nu pentru comerţ, iar acesta este încă un motiv să fie curată. Nu folosim lucruri sintetice sau alte chimicale pentru închegarea laptelui. Brânza se păstrează natural, fără conservanţi sau mai ştiu eu ce se mai bagă în ea", spune Vasilică, unul dintre ciobanii din Scorota Seacă în vârstă de numai 18 ani.

Stâna, atracţie turistică

Faima stânei ecologice a ajuns până la urechile turiştilor care vizitează în această perioadă munţii Retezat. Aşa se face că la stâna dintre cele două culmi ale celor mai aspri munţi din România, zilnic ajung zeci de turişti dornici să vadă cum tradiţiile păstorilor se împletesc cu tehnologia modernă şi respectul pentru munţii care i-au hrănit de sute de ani.

"Chiar astăzi, înainte să ajungeţi dumneavoastră au fost la noi turişti în vizită. Vreo 20 la număr. Erau din Constanţa, studenţi la marină şi aflaţi în vacanţă prin munte. Le-a plăcut aici, iar noi i-am omenit aşa cum cere legea noastră, cu lapte de oaie cald şi brânză", povesteşte Cornelia Corman.

La noua stână avem chiuvete şi apa rece tot timpul
Cornelia Corman, "şefa" stânei

Nu folosim lucruri sintetice sau alte chimicale pentru închegarea laptelui
Vasilică, cioban