Au furat până şi casele sinistraţilor

Sute de tone de materiale de construcţie plătite de Guvern au dispărut într-un an din depozitele Primăriei Dorohoi. Peste 40 de case care trebuiau ridicate pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu mai pot fi începute. Materiale de construcţie în valoare de 9 milioane de lei au dispărut fără urmă.

Poliţia botoşăneană va trebui să investigheze cea mai mare fraudă care a avut loc în judeţ în ultimul deceniu. Sute de tone de materiale de construcţii plătite de Guvern, care urmau să fie folosite la ridicarea a 43 de case pentru sinistraţii inundaţiilor catastrofale de vara trecută, au dispărut din depozite. Frauda a ieşit la iveală abia zilele trecute, la un inventar al stocului făcut de angajaţii municipalităţii locale.

Primarul nu crede că s-a putut fura atât

Şefii din Primăria Dorohoi, responsabili cu problema ridicării noilor case pentru sinistraţi, se arată stupefiaţi de dimensiunea jafului şi susţin că nu pot să găsească o explicaţie sau să numească vinovaţi.„Îmi vine greu să cred că s-a putut fura atât de mult. Poate că materialele nici n-au fost aduse în depozite. Nici nu ştiu ce să spun. Oricum, nu este treaba mea, pentru că de gestionarea lor s-a ocupat o comisie care va trebui să răspundă", a spus Dorin Alexandrescu (PSD), primarul Dorohoiului.

Într-adevăr, imediat după inundaţiile din iunie 2010, primarul a desemnat o comisie formată din şase persoane care trebuia să aibă grijă de materialele de construcţie trimise la Dorohoi de Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Din comisie fac parte patru paznici şi doi gestionari, Vlad Şulic şi Marcel Beleşică, toţi angajaţi ai Primăriei Dorohoi. Conform unor surse din rândul anchetatorilor, toţi cei din comisie sunt cercetaţi acum în legătură cu dispariţia materialelor şi sunt consideraţi principalii suspecţi.

Cărămizile pentru case au dispărut fără urmă

Poliţia desfăşoară două anchete

„Prin dispoziţia primarului am făcut un inventar pe care l-am şi repetat după ce am descoperit lipsurile enorme. Rezultatul a fost acelaşi. Gestionarii sunt cei care trebuie să răspundă. Nu exclud să fi fost probleme cu avizele de transport, însă nu se regăsesc cantităţi mari. Unii dintre gestionari sunt deja cercetaţi de Poliţie încă de anul trecut, când a mai fost o sesizare de acest gen", a spus Sorin Clim, viceprimarul Dorohoiului.Surse din Poliţie au confirmat că au în lucru două dosare privind dispariţia materialelor din depozitele primăriei. Unul este instrumentat de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Botoşani, iar celălălalt este în lucru la Poliţia Municipală Dorohoi.

Lemne şi cărămizi, vândute prin oraş cu doi lei

Materialele au fost aduse pe rând la Dorohoi de diferite firme de transport care au câştigat licitaţii în acest sens şi lăsate în custodie în patru depozite la „Comcereal", la  „Transmixt", în fosta cazarmă militară şi la fosta Direcţie de Servicii Publice a Primăriei. Tot ce intra în depozite era inventariat pe baza avizelor de transport şi se bănuieşte că gestionarii n-au măsurat de fiecare dată cantităţile de material recepţionate.

De altfel, autorităţile locale au şi semnalat anul trecut că, spre exemplu, cheresteaua care a fost trimisă la Dorohoi este subdimensionată şi nu putea fi folosită la acoperişurile caselor pentru că grinzile erau mai scurte decât ar fi trebuit. Aceasta ar putea fi explicaţia că din stocuri lipsesc 1.000 de metri cubi de cherestea, recepţia ei făcându‑se la număr de paleţi, şi nu la volum, cum ar fi fost corect. Pe de altă parte, este de notorietate printre locuitorii din Dorohoi că numai cine n-a vrut nu şi-a cumpărat cu bani puţini materiale de construcţie provenite din depozitele primăriei.

Oamenii spun că o grindă de lemn lungă de patru metri se vindea cu numai doi lei, în timp ce preţul real era de 50 de lei, iar un sac de ciment costa 5 lei în loc de 20 de lei. „Am auzit şi eu de lucrurile astea şi au fost făcute şi sesizări al Poliţie. Chiar şi primarul a sesizat o dată Poliţia că se vând materiale prin oraş", a adăugat viceprimarul Clim.

Materialele ieşite lipsă

- 24 de tone de armătură de fier.
- 1.000 de metri cubi de cherestea.
- 3.000 de metri cubi de nisip.
- 12.500 de metri cubi de cărămidă.
- 5 tone de var.
- 4.500 de metri pătraţi de vată minerală.
- 2.000 de metri pătraţi de plăci de gresie şi faianţă.
- Din totalul de 490 de case care trebuiau să fie reconstruite la Dorohoi au fost finalizate 399, din care 279 au fost deja recepţionate şi predate beneficiarilor, iar 48 sunt în lucru.

9 milioane de lei este valoarea la care se ridică paguba produsă de dispariţia materialelor de construcţie.

Bani blocaţi la Primăria Dorohoi

La ultima şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Cristian Roman fost pus în temă cu mega-frauda de la Dorohoi şi a declarat public că va sesiza Poliţia, Parchetul şi Curtea de Conturi pentru a deschide o anchetă amplă în acest caz. „O să stabilească cine sunt vinovaţii instituţiile abilitate pe care le vom sesiza", a spus prefectul Cristian Roman. Paradoxal, Primăria Dorohoi are în cont 1,3 milioane de lei pentru plata lucrărilor de reconstrucţie a celor 43 de case, dar nu are cum să le înceapă pentru că a rămas fără materiale de construcţie.

"Îmi vine greu să cred că s-a putut fura atât de mult. Poate că materialele nici n-au fost aduse în depozite. Nici nu ştiu ce să spun. Oricum, nu este treaba mea.''
Dorin Alexandrescu primarul din Dorohoi

"O să stabilească cine sunt vinovaţii instituţiile abilitate pe care le vom sesiza.''
Cristian Roman prefectul de Botoşani

Sinistraţii, nevoiţi să termine casele pe banii lor

Teodora Zetu are 90 de ani, iar de anul trecut, de când viitura a lăsat-o fără adăpostul din strada Locomotivei, până acum o săptămână a locuit la fiul său deoarece casa promisă de autorităţi nu se mai termina.  Scuza permanentă a constructorului, dar şi a Primăriei Dorohoi a fost că „n-avem materiale". Pentru a o prinde sfârşitul în casa ei, bătrâna a cumpărat materiale ce de fapt erau prevăzute în programul guvernamental: lemne şi tablă.

„Am dat bănuţi munciţi pe timpul lui Ceauşescu, pe care-i ţineam pentru îngropăciune. Au cerut milioane pentru scândură, am dat. Au cerut pentru tablă, am dat şi tot nu e gata. N-a venit nimeni să facă vreo recepţie vreodată. Fiul meu a strâns bani şi a cumpărat var, parchet şi gresie ca să‑mi facă o cameră unde să mă mut. De o săptămână am venit aici. Băiatul mi-a adus ieri un pat şi un frigider", povesteşte dezamăgită bătrâna.

„Mi-au zis că-s nebună"

Nici autorităţile locale n-au fost foarte amabile cu oamenii şi aşa bătrâni şi loviţi de soartă. Disperată şi sătulă să se tot uite la zidurile goale abandonate în curtea ei, femeia şi-a luat inima‑n dinţi şi s-a dus la primar în audienţă. „După ce am stat ore la uşa lui, m-a trimis la alţi funcţionari care şi-au bătut joc de mine. M-au întrebat: «Ce mai vrei?». Am arătat şi buletinul, şi legitimaţia de urmaş de veteran de război şi le-am zis că nu vreau bulendre, vreau să pot să mă mut în casă. I-a zis fiică-mii să nu se potrivească la mine. Una dintre cei care erau acolo în birou a zis că sunt nebună şi apoi i-a întrebat şi pe ceilalţi «Nu-i aşa?»", spune umilită femeia.