Borsec, un paradis ecologic abandonat

Vile dărăpănate şi izvoare neîngrijite îi întâmpină pe turiştii care caută binefacerile apei minerale de renume internaţional. Perla Carpaţilor nu mai are nimic din strălucirea de

Vile dărăpănate şi izvoare neîngrijite îi întâmpină pe turiştii care caută binefacerile apei minerale de renume internaţional.

Perla Carpaţilor nu mai are nimic din strălucirea de altădată. Vile de cazare dărăpănate, alei sparte şi izvoare colmatate îngrozesc turiştii veniţi să se bucure de apa minerală dintr-o staţiune de renume, care nu mai există în acest moment. Problema principală a fost retrocedarea terenurilor şi a clădirilor vechi.

Peste 100 milioane de euro ar fi necesare pentru a putea pune în aplicare planul de dezvoltare elaborat de edilii acestei localităţi şi în urma căruia staţiunea ar deveni, dintr-o epavă, una care să poată primi, din nou, turiştii care vin să se relaxeze sau bolnavii care au nevoie de tratament balneo-climateric.

Primarul localităţii, Valentin Alexandru Vaida, a menţionat că există elaborat un plan pe termen scurt şi mediu pentru resuscitarea staţiunii, dar sumele de bani pentru realizare depăşesc chiar şi cele mai optimiste speranţe ale edilului.

Noii proprietari n-au bani de investiţii

Primarul a explicat că s-a ajuns la situaţia actuală din cauza unor "gafe" care s-au petrecut imediat după anul 1990, când s-au retrocedat terenurile şi clădirile celor care le-au solicitat. "Multe vile au fost vândute şi multe au fost solicitate spre retrocedare. Şi acum sunt procese între rude pentru anumite imobile, care durează mai bine de 10 ani şi în care noi nu putem interveni", a declarat primarul oraşului Borsec.

Acesta este unul dintre motivele care i-a ţinut deoparte pe investitorii privaţi. Clădirile retrocedate au fost părăsite, iar mulţi proprietari, care n-au avut bani să dezvolte o afacere, aşteaptă de ani buni cumpărătorii, dar aceştia întârzie să apară. Cu toate acestea, potenţialul zonei este imens, în comparaţie cu modul în care se prezintă acum.

Izvoarele sunt lăsate în voia sorţii

Cele 15 izvoare cu apă carbogazoasă naturală arată deplorabil, chiar dacă apa îmbuteliată în acest loc este cunoscută în întreaga lume. La spaţii de cazare, Borsec oferă doar vreo trei pensiuni şi câteva vile, locurile disponibile fiind în jur de 200.

"Este foarte puţin în comparaţie cu ceea ce exista în perioada dinainte de 1990", a mai menţionat primarul oraşului. Un singur aspect bun are toată această ecuaţie. În Borsec nu prea există şomeri. Majoritatea locuitorilor, vreo 2.800, trăiesc de pe urma firmei care îmbuteliază apă minerală.

O staţiune de renume internaţional

Perioada de glorie a acestui locaş a avut loc între cele două războaie mondiale. Gloria interbelică a înregistrat o revenire şi în perioada comunistă, între anii 1960-1970. Izvoarele cu apă de Borsec sunt cunoscute încă din secolul XVI, când s-a descoperit faptul că apa are o compoziţie chimică deosebită, stabilă în timp, benefică organismului uman.

Apa are efecte curative în mai multe afecţiuni ale sistemului digestiv (stomac, intestine, căi biliare) sau ale rinichilor. Există înscrisuri, datând din 1767, care atestă că Borsecul era locul unde se adunau bolnavii din ţară, dar şi din străinătate.

Cu apa de la Borsec se trata şi Sigismund Bathory. Aceasta era transportată cu butoaiele tocmai până la Alba Iulia. Primul care a valorificat apa de Borsec a fost un inginer minier austriac, care s-a şi stabilit în acest loc, în 1805. Pentru a putea îmbutelia preţioasa apă, el a construit o fabrică de sticlă.