Blocuri-turn în parcurile clujene

Autorităţile locale din Cluj-Napoca şi-au dat acordul pentru distrugerea spaţiilor verzi în favoarea unor imobile Lipsa de terenuri pentru construcţii noi s-a acutizat în timpul

Autorităţile locale din Cluj-Napoca şi-au dat acordul pentru distrugerea spaţiilor verzi în favoarea unor imobile

Lipsa de terenuri pentru construcţii noi s-a acutizat în timpul mandatului de primar al lui Emil Boc. Pentru investiţii imobiliare, s-a trecut ca un tăvălug peste regulile din Planul Urbanistic General. În Parcul Rozelor din Cluj, a răsărit un bloc de zece etaje, chiar cu acordul administraţiei locale, care şi-a trecut isprava la "realizări în timpul mandatului".

Autorizaţia dată pentru ridicarea unui bloc de zece etaje chiar la intrarea în Parcul Rozelor din Cluj a fost prima încălcare frapantă a PUG-ului pe durata mandatului lui Boc. Autorizaţia de construcţie cu nr. 442 din 29 martie 2006 a primit-o firma Enol Grup Invest din Bucureşti, a fostului director de la Electrica, pesedistul Lucian Boghiu.

Autorizaţia a fost precedată de un plan urbanistic zonal, avizat de Consiliul Local Cluj în anul 2005, la solicitarea firmei Interproiect, cu alt proiect cu trei blocuri-turn. PUZ-ul a făcut o primă derogare de la PUG, ridicând regimul de înălţime la parter plus 10 etaje.

După o scurtă vreme, firma de proiectare Dico & Ţigănaş a prezentat un proiect modificat, cu un bloc înalt de 10 etaje, cu 220 de apartamente, la care argumentele iniţiale de spaţiu verde nu au mai contat. Antreprenor al lucrării este firma Grup 4 Instalaţii, care deţine şi terenul.

Proiect sportiv refuzat

Pe acelaşi amplasament a fost refuzat proiectul lui Daniel Wagner, un investitor austriac care dorea să ridice un complex pentru recuperarea sportivilor cu dizabilităţi temporare. Construcţia ar fi avut trei etaje, iar austriacul se obliga să restaureze moara existentă din secolul al XVIII-lea, singura care nu a dispărut de pe traseul medieval al Canalului Morii.

Proiectantul complexului, arhitectul Mircea Purdea, susţine că atât Adrian Borda, de la Comisia Monumentelor Istorice, cât şi Adrian Iancu, arhitectul-şef de atunci al municipiului, au refuzat cu argumentele legate de spaţiul verde.

Arhitectul Romulus Zamfir, membru al Comisiei de Urbanism a municipalităţii, îşi aminteşte că şeful de atunci al Ordinului Arhitecţilor, Vasile Mitrea, s-a opus proiectului de blocuri-turn, argumentând că înghite spaţiul verde. Arhitectul Emanoil Tudose, de la Interproiect, spune că "pentru distrugerea morilor vechi, celebrul Canalul Morii ar putea fi denumit Canalul Bocului sau al Iancului, după numele fostului arhitect-şef".

"Spaţiul verde ar creşte doar prin împuşcare"

Potrivit lui Şerban Ţigănaş, devenit între timp şeful Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Transilvania, terenul pe care s-a proiectat blocul nu figurează în PUG ca spaţiu verde, ci ca zonă de locuinţe. El consideră că avizarea proiectului nu a încălcat nicio reglementare.

Pe de altă parte, Ţigănaş nu înţelege vehemenţa ecologiştilor, care au reclamat, prin vocea lui Radu Mititeanu, şeful Clubului de Cicloturism Napoca, micşorarea spaţiilor verzi din municipiu. "Spaţiul verde este o zonă publică, întreţinută ca atare de municipalitate, în care se investeşte, se tunde şi se greblează. Acel spaţiu nu se încadra în acest concept", ne-a spus Ţigănaş.

Şeful OAR este de părere că ordinul guvernului, care reglementează măsuri de creştere a spaţiilor verzi în municipii, este aberant. "Oraşele ar putea creşte spaţiul verde pe cap de locuitor doar dacă îi împuşcă pe cetăţeni sau dacă vopsesc cu verde", ne-a mai spus Ţigănaş.