Blocul artiştilor clujeni

50 de artişti clujeni sunt vecini într-un bloc construit special pentru activitatea de creaţie Într-un cartier din Cluj-Napoca un bloc construit în 1991 este folosit numai de artişti.

50 de artişti clujeni sunt vecini într-un bloc construit special pentru activitatea de creaţie

Într-un cartier din Cluj-Napoca un bloc construit în 1991 este folosit numai de artişti. Pentru unii dintre aceştia atelierul este şi casă, şi spaţiu de creaţie.

Blocul artiştilor clujeni nu se diferenţiază cu nimic de celelalte clădiri ale cartierului Gherogheni. Numai mirosul de vopsea în ulei, anunţurile evenimentelor culturale şi obiectele de artă trădează boemia.

"În total există 97 de ateliere pentru cei 360 de membri, dar sunt împrăştiate în diferite zone ale oraşului. Singurul bloc compact, de patru etaje, unde 50 de artişti lucrează, este cel de pe strada Albac", a declarat purtătorul de cuvânt al UAP Cluj, Cosma Hajnalka.

Preţul chiriei pentru un astfel de atelier se calculează pe metrul pătrat. "Chiria este modică: 1,7 lei pe metrul pătrat, cel mai mic atelier fiind de 21 mp şi cel mai mare de 60 mp", a mai spus Hajnalka.

"Mama Mia" artiştilor

O încăpere mică, transformată din două garsoniere, fără baie proprie, cu o bucătărie improvizată şi aglomerată de tablouri, pălării şi flori. Aşa arată atelierul şi casa artistei plastice Maria Truţa.

La 65 de ani, "mama Mia", aşa cum îi spun colegii, locuieşte chiar în atelierul de creaţie încă din 1991. "E mai comod aşa, pictezi întruna", a explicat artista. Când am vizitat-o abia se trezise din somn. "La vârsta mea, trebuie să dorm la amiază. Mai ales că îmi petrec noaptea pictând", a mărturisit mama Mia, care a menţionat că pe timpul nopţii sunt mai puţini artişti în bloc şi îi este frică.

"Nu mă tem decât de artişti, mai ales că sculptorii lucrează noaptea cu drujbe", a povestit Maria Truţa. Fostă profesoară la Liceul de Arte, "mama Mia" recunoaşte că abia a aşteptat să iasă la pensie pentru a se ocupa numai de pictură.

Toţi artiştii din bloc o cunosc. "Le mai fac de mâncare, vin la cafea. Unii îmi bat câte-un apropo aducându-mi în dar câte-o lingură de lemn", a povestit pictoriţa. Dacă chiria atelierului nu este foarte scumpă, întreţinerea cam dă bătăi de cap artiştilor, mai ales iarna. "Am avut un atelier mai mare, dar nu l-am mai putut întreţine. De amorul artei, faci orice sacrificiu", a conchis "mama Mia".

Seri romantice în atelier

Fiecare artist plastic şi-a amenajat atelierul după buget şi după bunul plac. De 17 ani, artista Adriana Elian petrece fiecare zi la atelier. A renunţat la postul de la universitate pentru a se dedica picturii.

Modern decorat, burduşit de tablouri şi obiecte de artă, atelierul are în dotare şi o canapea. Asta pentru că, uneori, deoarece tehnica "îi cere" să lucreze cât timp e culoarea crudă, pictează până noaptea târziu. "E un fel de casă şi recunosc că îmi mai petrec şi nopţile aici. E destul de romantic", a recunoscut Elian.

Incovenientul înălţimii

Sculptorul Liviu Mocan recunoaşte că singurul incovenient al atelierului este înălţimea. "Înălţimea atelierului este de 2,7 metri, iar eu lucrez sculpturi şi de 7 metri", a explicat artistul, autor al grupului statuar Eroii Revoluţiei, din Piaţa Unirii.

"Atelierele sunt un mare har. Sunt o insulă de lumină unde te poţi refugia şi unde poţi fi singur", a declarat sculptorul. Atelierele au fost construite pe vremea când sculptorul Paul Eugen era preşedintele Uniunii.