Blocaj naţional pe fonduri europene
0
Unul dintre cele mai importante programe prin care România putea lua fonduri UE, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), este într-un blocaj prelungit care riscă să trimită în faliment afacerile din jurul lor.
Beneficiari disperaţi făcând slalom între datorii, angajaţi şi credite, angajaţi care au plecat din mediul privat şi au ajuns în proiecte europene pe care le considerau sigure, furnizori blocaţi, facturi neplătite, datorii accumulate. Aşa stau în acest moment lucrurile printre beneficiarii POSDRU pentru care nu se mai fac decontări din luna iulie, dar cărora nu li s-a spus că nu au nicio şansă până după octombrie. Şi chiar mai rău.
„Eu am avut noroc să primesc 30% prefinanţare. Dar sunt alţii care nu au primit decât poate 10 sau 5%. Îţi dai seama în ce situaţie se află ei. Şi atunci ne întreabă la capătul programului cum ne-am îndeplinit obiectivele, cum stau lucrurile la grupurile-ţintă. Păi cum să stea? Prost o să stea dacă tu mă blochezi în mijlocul proiectului", spune coordonatoarea unui proiect de 500.000 de euro pentru piaţa forţei de muncă.
„De ce suferim toţi pentru hoţiile unora?"
„Noi am respectat regulile de joc, în mod responsabil, acordând atentia cuvenită contractului de finanţare şi cheltuirea banului public. Ce nu înţelegem este de ce suntem băgaţi în aceeaşi oală cu cei care nu au respectat regulile de joc. Nu mă îndoiesc că sunt şi proiecte care au foarte multe inadvertenţe. Dar vrem să se facă diferenţa. Cei care au lucrat bine să fie respectaţi şi decontaţi, iar cei care au lucrat prost să îşi asume consecinţele", a declarat pentru „Adevărul Europa", Corina Dragomirescu, unul dintre coordonatorii Academiei de Advocacy care derulează un proiect important finanţat prin POSDRU.
Care este soluţia? „De exemplu, un beneficiar de proiect care are relaţia contractuală cu AM POSDRU, în momentul decontărilor ştie care sunt cheltuielile eligibile şi care nu, va deconta cheltuielile eligibile. Fiecare decont este verificat si validat. Extrapolând, Guvernul României susţine aceste validări din fonduri proprii şi periodic (probabil la 6 luni) îşi face decontul la Bruxelles, pentru o nouă tranşă de fonduri europene.
Dacă Guvernul României a constatat că a validat şi plătit cheltuieli neeligibile, nu are decât să îşi asume erorile, efectuând deconturile către Bruxelles doar pentru proiectele bune. Nu are decât să se întoarcă prin pârghiile sale către beneficiarii incorecţi şi să îşi recupereze pagubele, dar să nu blocheze pe toată lumea. De ce trebuie să sufere toţi beneficiarii de fonduri, pentru erorile sau «hoţiile» unora?", spune reprezentantul Academiei de Advocacy.
Dragomirescu explică de asemenea consecinţele blocării proiectului de care răspunde. „Sunt foarte mari, în lanţ şi către furnizori. Se pot pierde multe locuri de muncă, se pot pierde colective rodate de lucru, experienţe de lucru în proiecte, se pot închide structuri, dar cel mai important, beneficiarii proiectului îşi pierd încrederea", a mai spus Dragomirescu.
Proiecte intrate în conservare
De câteva luni, zeci de asociaţii şi firme implicate în programul POSDRU şi-au redus activitatea, au concediat angajaţi, pentru a nu intra în faliment şi a nu închide definitiv proiectele. Într-o astfel de situaţie-limită a ajuns Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor (FDP), care tocmai a început procedurile pentru suspendarea a două proiecte strategice (de cel puţin 3 ani şi cu valoare mare) şi a unui grant, care însumează peste 30 de milioane de lei. Proiectele sunt derulate în parteneriat cu alte asociaţii dn ţară şi din străinătate.
Angela Sima, director la departamentul relaţii publice şi atragere de fonduri, spune că s-au redus la 30% salariile celor peste 100 de angajaţi existenţi în toată ţara, dar nu este o soluţie. Angajaţii sunt oameni pregătiţi, de obicei prin stadii efectuate afară, în diferite domenii. Dacă îi pierzi, este greu să mai găseşti alţii la fel de bine pregătiţi: „Pe proiectul de ocupare durabilă, echipele noastre au fost formate în ani de zile. S-a investit în ei, în stagii de pregătire şi formare în Italia, la partenerul nostru de proiect. Lucrurile se fac cu o anumită metodă şi nu sunt deloc simple. Şomerii de lungă durată au o motivaţie redusă, angajatorii sunt reticenţi în recrutarea persoanelor din această categorie sau din cea a oamenilor care nu au lucrat niciodată", explică Angela Sima.
Un şomer de lungă durată este descurajat, are impresia că nu-şi va mai găsi niciodată de lucru. Mai ales dacă provine dintr-o categorie vulnerabilă, oameni pe care firmele îi evită de obicei.
Mai întâi trebuie să îi redai omului încrederea în sine, altfel toate cursurile de calificare vor fi în zadar. Ca să fie durabilă, calificarea trebuie să fie potrivită pentru omul respectiv, dar să ţină cont şi de nevoile angajatorului. Sunt două entităţi dificile, spune Sima. În afara şomerului, trebuie convinsă firma că are nevoie de acel om şi că relaţia lor va fi reciproc avantajoasă şi după ce se încheie perioada facilităţilor fiscale.
„Angajatorului trebuie să-i oferi resursă umană utilă, nu doar pentru beneficiile de care se bucură o vreme", explică Angela Sima. La finalul proiectului acesta, FDP trebuie să demonstreze că a ajutat 3.600 de oameni să se integreze pe piaţa muncii.
Abandon şcolar
La fel de complicat este şi segmentul de prevenire a abandonului şcolar, un proiect multiregional, pe 3 ani, şi în valoare de 12,6 milioane de lei, prin care fundaţia şi-a propus servicii pentru 1.200 de copii cu risc garantat de a părăsi sistemul de învăţământ, în lipsa ajutării lor, acordarea de burse pentru 180 de elevi aflaţi în această situaţie şi deschiderea a 8 centre de tipul „şcoală după şcoală".
Copiii aceştia provin din familii disfuncţionale şi sărace, aşa încât se lucrează nu doar cu ei, ci şi cu părinţii lor. Dacă nu o faci, şansele ca un copil să termine liceul sunt zero. Sau dacă în comunitatea respectivă, aşa cum există multe în rural şi se întâmplă adesea la romi, educaţia pare inutilă şi „neam de neamul lor" nu a făcut măcar opt clase.
Şi cadrele didactice din zonele sărace sunt pline de prejudecăţi, aşa încât totul porneşte de la identificarea grupului-ţintă şi continuă cu pregătirea dascălilor care participă la program şi a directorilor din şcolile respective.
Fabrică de mozaicuri pentru cei fără adăpost
Singurul proiect care a scăpat până acum este cel al întreprinderilor sociale. Sunt două făbricuţe cu angajaţi din categorii vulnerabile - persoane cu dizabilităţi, fără adăpost şi romi. Ultima, o fabrică de mozaicuri din Bucureşti, s a fost inaugurată în luna mai. Are 18 angajaţi, tineri cu probleme, şi, deocamdată, are asigurată desfacerea. Cu toate acestea, este în pericol, deoarece nu s-a rodat, iar un start-up are nevoie de mai mult timp pentru a se asigura un flux continuu şi a deveni stabilă.
Banii din proiect mai ajung doar pentru două, trei luni, spune Angela Sima, după care nu se ştie ce se va întâmpla. „Sunt 18 tineri din centre de plasament, cu dizabilităţi, şi romi, care vor ajunge din nou pe drumuri dacă dispare finanţarea", spune Sima.
Activitatea acestor proiecte se va relua odată cu finanţarea pe POSDRU. Dacă fondurile vor întârzia mult, se va trece la concedierea angajaţilor, cu speranţa că ei vor mai fi disponibili la termenul necunoscut la care se va relua finanţarea. „Oamenii nu vor să plece, ţin la ceea ce fac, dar nu pot rezista fără bani", explică Angela Sima.
3.600 pe persoane are de integrat pe piaţa muncii Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor, dar sistarea plăţilor periclitează acest obiectiv.
Riscuri pentru România
Dacă, până în octombrie România nu reuşeşte să răspundă corect şi la timp deficienţelor semnalate de CE, regulamentul oficial prevede:
1. Plăţile intermediare la nivelul axelor prioritare sau al programelor pot fi suspendate parţial sau total de către Comisie în următoarele cazuri:
(a) există o deficienţă serioasă în sistemul de management şi control al programului care afectează fiabilitatea procedurii de certificare a plăţilor şi pentru care nu au fost luate măsuri corective sau
(b) cheltuielile indicate într-o declaraţie de cheltuieli certificată sunt legate de o neregularitate gravă care nu a fost corectată.
2. Comisia poate decide suspendarea plăţilor intermediare parţial sau total, după ce a dat Statului Membru posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile în termen de două luni (...) În cazul în care măsurile necesare nu sunt luate de Statul Membru, Comisia poate să decidă anularea parţială sau totală a contribuţiei comunitare la programul operaţional.
Soluţia disperării: creditele bancare
Programul POSDRU este administrat de către Ministerul Muncii. Ministrul Mariana Câmpeanu a declarat ieri că există peste 1.700 de cereri de rambursare, în valoare totală de aproximativ 200 de milioane de euro, care n-au fost trimise de Autoritate la Comisie, din 2010 încoace. Dacă s-ar fi trimis, gradul de absorbţie ar fi fost de 15%, nu de 7,73%, la cât a încremenit de aproape un an.
„Misiune aproape imposibilă"
Întrebată de „Adevărul" dacă a aflat, în cele patru luni scurse de la preluarea ministerului, care sunt motivele pentru care Autoritatea n-a trimis la CE respectivele cereri, Câmpeanu a răspuns: „Nu ştiu, acum facem verificări. De când am venit, tot facem verificări. Verificăm de ne spetim. Poate este vorba de incompetenţă sau, înclin să cred, de rea-voinţă", a declarat ministrul Muncii, referindu-se la cei care s-au ocupat de POSDRU înaintea sa, adică la guvernarea PDL. De la sfârşitul primăverii, programul a intrat în procedură de presuspendare şi până nu se rezolvă problemele identificate în ultimul audit al Comisiei, nu se ştie ce va urma.
Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, spune că, pe resurse umane, autorităţile trebuie să convingă CE că sistemul în sine funcţionează: „POSDRU este o situaţie specială. Este vorba de procedurile de presuspendare, pentru că cei de la Comisie vor să verifice, înainte de a mai face plăţi, dacă sistemul funcţionează sau nu. Dacă salvăm programul, nu pierdem bani. Plăţile către beneficiari continuă în funcţie de resursele financiare de la buget".
Termenul-limită pentru rezolvarea problemelor identificate de audit este 6 octombrie, şi a fost fixat prin scrisoarea CE cuprinzând deficienţele de sistem descoperite de Comisie. Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), Răzvan Cotovelea, nu este prea optimist: „Sunt două luni pentru a remedia disfuncţionalităţile. Misiunea Ministerului Muncii este aproape imposibilă".
Împrumuturi bancare, în loc de fonduri europene
Statele aflate în întrerupere sau suspendare de plăţi au posibilitatea de a deconta din bugetul naţional şi partea ce trebuia să vină de la Comisie, urmând ca apoi să recupereze fondurile respective. „Fiecare minister, în funcţie de resursele bugetare, poate face plăţi şi apoi să le deconteze de la Comisie, când se reia finanţarea europeană", explică ministrul Orban.
În Europa este criză, însă, iar Ministerul Muncii nu are „disponibilităţi" în buget, ci, dimpotrivă, găuri, precum cea de la fondul de pensii.
Pentru a salva proiectele aflate în derulare şi beneficiarii lor, firme sau organizaţii neguvernamentale, Executivul se gândea să folosească bani din privatizare pentru finanţarea programelor, până când Comisia reia plăţile. Misiunea tripartită FMI - BM - Comisia Europeană a cerut Cabinetului Ponta să încetinească plăţile pe proiecte şi să nu folosească bani din privatizări, deoarece s-ar depăşi deficitul stabilit.
Ieri, secretarul de stat Răzvan Cotovelea a anunţat o nouă soluţie la care s-ar putea apela: împrumuturi luate de pe piaţa bancară pentru toate programele europene cu finanţare întreruptă, blocată, suspendată. O soluţie care ar costa prea mult însă.
"De când am venit, tot facem verificări. Verificăm de ne spetim."
Mariana Câmpeanu ministrul Muncii
Starea de fapt a unui program de miliarde
Oficial, Ministerul pentru Afaceri Europene apreciază că este prematură o discuţie legată de întreruperea plăţilor, însă prelungirea cu încă două luni (începând din august) a stării de fapt complică extrem de mult calculele beneficiarilor din proiectele aprobate prin POSDRU. Potrivit mai multor surse, beneficiarii sunt nevoiţi în acest moment să recurgă la împrumuturi pentru a face decontările şi plăţile curente din proiectele pe care le au.
Întregul sistem POSDRU, sub semnul întrebării
„De la 1 iulie 2012, România nu mai trimite Comisiei Europene cereri de rambursare a cheltuielilor pentru POSDRU până când se va definitivă raportul misiunilor de audit ale CE din aprilie-mai. Acest lucru va avea loc, probabil, în cursul lunii octombrie. Numai după publicarea raportului se va putea aprecia dacă se va recurge la o suspendare de plăţi sau la amenzi. O discuţie pe această temă este însă prematură acum", a precizat, pentru „Adevărul Europa", Cristina Mac, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Europene (MAEur).
Ministrul Leonard Orban se aştepta la un astfel de scenariu. La ultima discuţie la Bruxelles, prespectivele nu erau prea optimiste în privinţa POSDRU, iar pe alte două programe operaţionale existau suspiciuni de fraudă. Ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, a transmis numeroase avertismente. Unul dintre ele a venit după încheierea misiunii de audit pe POSDRU la una dintre dezbaterile interne legate de creşterea absorbţiei. „Ne aflăm într-o situaţie pe care putem s-o calificăm drept «moment de cotitură»", a declarat Orban pe 6 iulie la Mamaia, referindu-se la faptul că cele mai mari patru programe operaţionale se aflau, în acel moment, în faţa unor evaluări importante din partea CE, iar POSDRU - programul care a trecut recent printr-un audit de la Comisie - nu pare să fi ieşit bine din acesta.
Experţii CE au depistat probleme majore atât în ceea ce priveşte modul de funcţionare a sistemului, cât şi felul în care au fost implementate proiectele. Aceste probleme nu oferă o perspectivă pozitivă pentru POSDRU în lunile următoare. Există chiar pericolul suspendării acestuia, a anticipat Orban.
CE a găsit probleme la toate proiectele
Au fost detaliate în cadrul acelei întâlniri problemele care există pe POSDRU. „Există proiecte care au fost finanţate, deşi nu ar fi trebuit; în anumite situaţii, procedurile şi criteriile de eligibilitate au devenit «brusc flexibile»; la toate proiectele analizate de experţii CE în cadrul misiunii de audit au fost găsite nereguli; există situaţii în care, în cadrul unor proiecte strategice, cu valori între 500.000 euro şi cinci milioane euro, salariile au depăşit 80% din banii alocaţi".
Pe de altă parte, în rândul beneficiarilor există convingerea că aceste salarii au fost acceptate pentru că sunt sume extrem de consistente care se întorc direct la bugetul de stat, prin plata garantată a taxelor şi impozitelor.
Ce spun experţii Comisiei Europene
Experţi ai Comisiei Europene au confirmat însă, pentru „Adevărul Europa", că raportul de audit a fost finalizat şi a ajuns deja în posesia autorităţilor de la Bucureşti. Serviciile Comisiei Europene au trimis autorităţilor române, la data de 7 august, versiunea în limba română a proiectului de raport întocmit în urma misiunii de audit desfăşurată în perioada 2 aprilie - 11 mai 2012 cu privire la POSDRU cofinanţat din Fondul Social European, potrivit unor surse oficiale europene apropiate experţilor misiunii de audit pentru România. Autorităţile române trebuie să prezinte, în termen de două luni de la primirea proiectului de raport de audit, observaţiile lor cu privire la deficienţele semnalate la sistemele de gestiune şi control.
Verdict: deblocare sau suspendare
După primirea observaţiilor sau în absenţa unui răspuns în termen de două luni, Comisia va acţiona în conformitate cu prevederile articolului 92 din Regulamentul (CE) care se referă la suspendarea plăţilor şi descrie situaţiile în care se pot dispune măsuri care merg până la suspendarea totală. „Drept urmare, în acest moment, orice cerere viitoare de plată prezentată de către autorităţile române va trebui să fie rezultatul unui sistem de gestiune şi control care nu este afectat de deficienţele identificate", au mai precizat experţii contactaţi de „Adevărul Europa".
În ceea ce priveşte cheltuielile realizate până în prezent din contribuţia Fondul Social European, Comisia va efectua plăţile aferente doar după ce autorităţile române vor aplica măsuri corective pentru a răspunde deficienţelor de sistem identificate.
Se încarcă comentariile...
