Adevarul.ro

Adevarul pentru
iPhone, iPad si Android

UPDATE: Birourile şi mallurile aglomerează traficul

26 octombrie 2009, 21:21 |  Autor: Simona Macovei , Adina Stroiu  | 

UPDATE: Birourile şi mallurile aglomerează traficul

UPDATE: Birourile şi mallurile aglomerează traficul

 

Pipera, Berceni şi Militari sunt cele mai afectate zone din punctul de vedere al aglomeraţiei. Noile dezvoltări imobiliare vor atrage un trafic şi mai mare, în condiţiile unei infrastructuri şi aşa depăşite.

Problema locurilor de parcare aferente centrelor de afaceri devine tot mai acută, în special în cazul amplasamentelor centrale şi chiar semicentrale. „Înainte constructorul avea obligaţia ca la 100 de metri pătraţi utili să asigure un loc de parcare, însă reglementarile actuale, aliniate standardelor internaţionale, stabilesc că, pentru fiecare 60 de metri pătraţi trebuie sa existe un loc de parcare, ceea ce duce la creşterea costurilor de construcţie prin necesitatea includerii parcărilor subterane pe mai multe niveluri”, este specificat într-un comunicat al companiei Diana Meţiu International.
În acest moment, cea mai mare parcare subterană din România, pe cinci niveluri şi cu o capacitate de 350 de autovehicule este deţinută de Charles de Gaulle Plaza. În topul clădirilor de birouri ce au fost prevazute cu un număr important de locuri de parcare urmează America House şi Premium Point, fiecare cu câte o parcare subterană pe trei niveluri.

Standarde clare de clasificare

Nu doar numărul de locuri de parcare este foarte important la construcţia unei clădiri de birouri, mai ales atunci când se pune problema clasificării acesteia. O clădire poate fi încadrată în clasa A numai dacă este amplasată într-o zonă centrală sau ultracentrală, are o suprafaţă totală de minimum 10.000 de metri pătraţi şi amenajări moderne.
Mai există şi câteva detalii tehnice pe care construcţia trebuie să le respecte, cum ar fi înălţimea pe nivel mai mare de 2,7 metri sau climatizare prin ventiloconvectori cu patru ţevi.
„În Bucureşti, avem mai puţin de zece clădiri care corespund acestor criterii. Printre cele mai cunoscute se numără Charles de Gaulle Plaza, Europe House, America House, BRD Tower”, se arată în comunicatul citat.

Cel mai important criteriu rămâne amplasamentul

„Amplasamentul continuă să primeze în stabilirea chiriei unui imobil de birouri, devansând factori precum calitatea finisajelor şi a dotărilor. Acesta  determină o valoare a chiriei, în medie, cu până la 20% mai ridicată”, crede Sebastian Dragomir, Manager Landlord Representation Office Agency CBRE Eurisko.
De aceeaşi părere este şi Lori Collin, Senior Consultant within Office Leasing and Occupier Services Department Jones Lang LaSalle. „Amplasamentul  constituie un factor important în clasificarea unui centru de afaceri. Puţine clădiri de birouri din Capitală se bucură în acelasi timp de o localizare care să le includă în clasa A, cât şi de facilităţi tehnice pe măsura’’, explică el.
În Bucuresti, cele mai exclusiviste amplasamente disponibile sunt în prezent Piaţa Charles de Gaulle şi Piaţa Victoriei, Piaţa Romană, Universitate şi Unirii, urmate de zona de nord a oraşului, situată între Piaţa Presei Libere şi Aeroportul Băneasa. Cele mai mici chirii pentru clădirile de birouri se regăsesc în zona de est a oraşului, Republica – Theodor Pallady.

Calitatea spaţiilor şi dotările tehnice

Un alt criteriu important în standardizarea unei clădiri de birouri este suprafaţa. „În România, suprafaţa care ar trebui să revină fiecărui om care lucrează într-o clădire de birouri este în medie de 12 metri pătraţi, un număr scăzut comparativ cu alte ţări europene, dar satisfacator în ceea ce priveşte costurile de întreţinere şi confortul angajatului”,  susţine Sebastian Dragomir. Suprafata variază şi în funcţie de tipul afacerii. Astfel, în sucursale, spaţiul pe angajat estemai mic, de maximum 8 metri pătraţi.

Infrastuctura este depăşită

Aproape jumătate din infrastructura rutieră a celui mai mare oraş din România este bazată pe străzi cu pavaj din bolovani, pietruite sau neasfaltate, conform informaţiilor Primăriei Capitalei.

Aceste cifre au rămas constante din anul 1995 şi până în prezent. Doar că Bucureştiul a continuat să se extindă.

Pipera, extindere continuă

Unul dintre cele mai elocvente exemple este Pipera, zonă care în ultimii ani a devenit unul dintre cele mai mai importante poluri de business ale Capitalei.

Stocul de birouri din zonă va creşte până în 2011 cu aproximativ 90.000 de metri pătraţi. Asta în condiţiile în care infrastructura face cu greu faţă traficului înregistrat în prezent.

Nu doar clădirile de birouri atrag creşterea traficului în zonele în care sunt amplasate. Situaţia este similară şi în cazul complexurilor comerciale.

Plaza România se află la doi paşi de hipermarketul Cora, în cartierul Militari, la intersecţia între mai multe artere principale. Indiferent de oră sau de ziua săptămânii, şoferii stau blocaţi în trafic ore în şir.

Va fi şi mai grav din acest punct de vedere odată cu deschiderea unui nou mall în zonă: AFI Palace Cotroceni, care este amplasat la intersecţia dintre strada Vasile Milea şi Bulevardul Timişoara, o zonă renumită pentru traficul aglomerat.

Dezvoltatorii complexului spun că au încheiat o colaborare cu poliţia care să-i ajute la menţinerea unui trafic fluid.

Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     

    Ovidiu Nahoi

    Începe izolarea președintelui Traian Băsescu? Învestirea de astăzi a guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu lasă loc acestei întrebări. Continuare

    Fericirea de a îngheţa într-un tren din Bărăgan

    Grigore Cartianu

    Declaraţia săptămânii nu vine de la eterna gâlceavă din Palatul Parla­mentului, ci dintr-un alt palat, situat în apropierea Gării de Nord.

    Nimic pentru România

    Petre Barbu

    N-am scris pentru România şi nici pentru patronii gazetelor. Am scris aşa, ca să mă cred Dumnezeu.

    Boala noastră fără leac

    Radu Paraschivescu

    Există trei borne obligatorii pe traseul suspicionitei româneşti în tranziţie.

    Inaniţia la români

    Dan Străuţ

    La prima vedere, e doar statistică: România – o ţară „eminamente agrară“ – importă mâncare de peste trei miliarde de euro pe an, iar în anul agricol de vârf 2011 importurile agroalimentare au atins recordul istoric de 3,7 miliarde de euro.

    Corupţia ca stare de fapt

    Liviu Avram

    Butada care caracterizează guvernările de stânga-dreapta din România: unii sunt prea hoţi, ceilalţi sunt prea proşti.

    Adevarul on Facebook
     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole