Birocraţia sufocă departamentele de resurse umane ale companiilor

Un specialist în domeniu din România are în grijă 78 de angajaţi, pe când unul din Europa de Vest se ocupă de 66 de salariaţi În loc să se ocupe de instruirea şi motivarea

Un specialist în domeniu din România are în grijă 78 de angajaţi, pe când unul din Europa de Vest se ocupă de 66 de salariaţi

În loc să se ocupe de instruirea şi motivarea angajaţilor, specialiştii în resurse umane sunt sufocaţi de raportări şi proceduri greoaie către instituţiile statului.

Pentru activităţile administrative şi de salarizare a personalului în companiile româneşti lucrează de trei ori mai mulţi oameni decât în firmele din Europa de Vest. Cu toate acestea, departamentele de resurse umane ale companiilor româneşti nu sunt mai numeroase. Dimpotrivă chiar. Potrivit studiului PwC Saratoga Human Capital Benchmarking, România 2007, un specialist de resurse umane are în grijă 78 de angajaţi, în timp ce un coleg din Europa de Vest se ocupă de doar 66 de salariaţi. În acest fel, specialiştii români au mai puţin timp pentru a acorda strategiei ori politicilor de compensaţii şi beneficii sau de retenţie, arată Ruxandra Stoian, director pentru serviciile de resurse umane din PricewaterhouseCoopers România.

Externalizarea serviciilor umane, indicator calculat ca raport între costurile externalizării departamentului de resurse umane şi costurile totale ale acestuia, este de 9,9%, similară cu cea a companiilor din Europa de Vest (11,7%).

Trainingul şi recrutarea se fac prin firme specializate

"Poate că nu externalizăm atât de mult activităţile de salarizare (payroll), dar externalizăm multe activităţi de recrutare şi training", spune Stoian. Externalizarea este mai mare la companiile mici, acolo unde în general salarizarea şi activităţile administrative sunt realizate de firme terţe. Companiile cu o creştere mare apelează de 2,5-4 ori mai mult la serviciile externalizate decât cele cu o creştere medie sau mică. Aici un rol important o deţine activitatea de recrutare, care, datorită ritmului alert se realizează prin firme intermediare specializate.

În România, pentru un leu investit în salarii şi beneficii, compania îşi recuperează leul şi primeşte în plus 0,7 lei. Stăm de aproape cinci ori mai bine decât companiile din Europa de Vest şi de două ori mai bine decât cele din centrul şi estul Europei. Rusia însă are o rentabilitate de mai bine de două ori mai mare decât România. Ca urmare a faptului că salariile vor creşte, pentru a rămâne cu o rentabilitate ridicată companiile trebuie să crească veniturile totale şi să controleze cheltuielile nesalariale, arată Stoian.

Primul raport de "benchmarking" (evaluare) capitalului uman a fost făcut pe baza contribuţiei a 60 de companii ce activează în şase domenii de activitate: financiar, FMCG, industrie, IT&C, pharma şi retail. Una dintre concluziile raportului a fost aceea că datele referitoare la România nu diferă major de cele ale Europei de Vest.

Indicatorii prezentaţi de raport ajută la alinierea politicilor de resurse umane. Peter de Bley, director al serviciilor de resurse umane în cadrul PwC Belgium, a remarcat că, adesea, companiile proclamă ca valoare internă colaborarea dintre angajaţi, dar criteriile de evaluare şi recompensare privesc doar performanţele individuale.