Bill Gates n-a castigat nici o Olimpiada de matematica

marturiseste Alexandru Athanasiu

Nu mai e mult si incepe scoala. Daca mai are loc, de contestatii sau scandaluri. Intr-un prezent confuz, discutam cu ministrul Educatiei, dl. profesor universitar Alexandru Athanasiu, despre viitorul luminos al stiintei si cercetarii. - Parintii unui copil nascut azi stiu cata vreme vor trebui sa-l tina la scoala? - Eu cred ca tinerii viitorului vor invata mai multi ani ca acum, dar nu neaparat in formele actuale de organizare a scolii. Pregatirea va fi mai lunga, dar se vor dezvolta invatamantul la distanta si alte forme de educatie. Practic, pe intreaga viata activa, omul se va perfectiona. - Dupa cei sase sau sapte ani de-acasa? - Cred ca vor incepe scoala cel tarziu la sase ani, pentru ca vor fi copii care vor avea mult mai multa informatie si se vor maturiza mult mai repede. - Raman copiii fara copilarie, spun adultii care au prins scoala ca o cazarma! - Scoala era o institutie care disciplina individul, pentru ca de asta avea nevoie societatea. Un tip dotat cu cunostinte, dar si cu... reflexe conditionate social. - Vi se pare ca disciplina invatata la scoala se vede pe undeva: pe strada, la serviciu? - In parte, da. E adevarat ca nu se respecta multe reguli. Fiindca nici scoala nu a mers pana la capat, nu a fost foarte riguroasa. Dar nici nu putea, singura. Scoala trebuie sa mearga mana in mana cu familia. Profesorul si parintele contribuie in mod egal la formarea personalitatii copilului. Daca unul nu-si face treaba... - La scoala copilul descopera prima spaga... o cafea, un "fondul clasei"? - De regula, cadourile sunt duse de parinti. Intervine din nou rolul familiei. Intrebarea e: de ce sa fie nevoie de cadouri? Fac investitii mai mult sau mai putin licite, in cadouri, in meditatii, fiindca stiu ca o sa-i asigur copilului un loc la facultate. Atunci cand la admitere conteaza notele din liceu, cum e in Anglia, nu mai dai examen. Nu trebuie sa fii destept sau talentat in cele doua, trei zile cat dureaza admiterea, ci in toti anii de pregatire. Eu nu cred ca societatea romaneasca si sistemul de invatamant ar fi pregatite pentru admitere pe baza notelor de liceu. - In locul teoriei multimilor, predata la clasa intai, n-ar trebui sa-l invete teoria succesului in viata? - Va dau exemplu, din nou, sistemul anglo-saxon, pentru ca e diferit de cel continental. In ce consta deosebirea fundamentala? Sistemul romanesc e centrat pe ideea abundentei de informatii. Se da copilului cat de mult poate sa duca. Vedem dupa aia ce face cu acele informatii. In schimb, e lacunar pe latura autocunoasterii elevului. E foarte putina psihopedagogie in scoala romaneasca. Copilul nu invata cum sa se autoaprecieze. Elevii din Occident n-au succes la Olimpiade, n-au acumulat cunostinte destule. Ei nu aduna aur la Olimpiada, dar au apoi, in viata, cariere de succes. Bill Gates n-a castigat nici o olimpiada la matematica. Poate e mai util ca elevii sa descopere la ce sunt buni, ce aptitudini au si sa dezvolte aceste capacitati. La noi, copiii acumulau cunostinte, dar nu stiau cum sa le utilizeze. Deseori, hotarau parintii pentru ei. De aici mari deceptii, esecuri, frustrari. - Iese din facultate si nu stie sa scrie o factura? - Problema pe care ati pus-o e foarte importanta. O societate nu poate evolua fara exemple de succes. Cine sa le dea elevilor? Adultii cu care intra in contact. Vom introduce tot mai multe cursuri de management, de administrare a afacerilor s.a.m.d. Ele sunt eficiente doar daca profesorii care le predau cred in economia de piata si au succes, aplicand astfel de metode de conducere. - Manualele sunt pentru elefanti: ai memorie, ai succes? - Una dintre realizarile majore o reprezinta posibilitatea de a invata dupa manuale alternative. Vina, atunci cand manualul nu e in totalitate inteligibil, sau cuprinde erori este a institutiei care a aprobat manualul. Pe de alta parte, cantitatea de cunostinte continuta de manual este discutabila. Dilema nu a fost solutionata: ii dam cat mai multe date, dupa modelul romanesc de pana acum, mergem pe modelul anglo-saxon sau pe o cale de mijloc. - Bacul la doua, ba la noua materii, examen primavara, anul asta, la anul in toamna? - Instabilitatea legislativa ii prejudiciaza pe elevi. Invatamantul e un sistem conservator, cu o mare inertie, peste tot in lume. Schimbarile erau necesare. Esential ar fi sa nu destabilizezi pe termen scurt, fara ca asta sa-ti aduca beneficii pe termen lung. Nu poti sa schimbi bacalaureatul pentru cei care au intrat deja in liceu si se pregatesc intr-un anumit mod, acum, ci doar peste patru ani. - Formele, ca formele, dar fondul? - Intr-adevar, schimbarile au vizat mai mult forma de invatamant - nu si continutul. Rezultatul: s-au modificat cifrele de promovabilitate; sunt cu 15-20 la suta mai mici de la introducerea testelor-grila. Efectele acestor modificari se vor vedea, daca exista, peste 5-10 ani, cand tinerii de azi vor ajunge sa se exprime in societate. - Ce legatura ar mai fi intre Munca si Educatie, in afara de dv., care ati fost in ambele ministere? - Aici e marea vulnerabilitate a sistemului: daca invatamantul nu-i ofera elevului capacitatea de a intra repede pe piata muncii, e un invatamant in sine, nu un invatamant pentru societate. S-a facut prea putin, nu doar in Romania, ci in multe alte tari, pentru a raspunde la intrebarea: la ce imi foloseste ceea ce invat in raport cu ceea ce se cere la angajare. - Ce platesti, pretuiesti? - Cineva a lansat zvonul, in urma cu vreo doua saptamani, ca vom introduce o contributie a studentilor, de unu-doua milioane de lei pe an. Eu sustin ca nu asa se rezolva situatia universitatilor. Ar fi o batalie de mentalitate, politica etc. care nu ar rezolva nimic. Sistemul irlandez leaga taxa de bursa pe care o primeste studentul. Francezii pun si ei o taxa, minora, pentru responsabilizarea studentului. Nu cred ca, la noi, e momentul pentru a intreprinde ceva in acest sens. - Inainte de razboi, un profesor isi permitea sa angajeze o femeie de serviciu, astazi, femeia de la Renel poate angaja un profesor! - S-a facut un prim-pas, cu o mare putere simbolica: de la 1 ianuarie, se dubleaza salariul profesorilor universitari. Nu e suficient. Restul trebuie sa urmeze, in timp, aceeasi procedura de corectare a salariului. Cat despre situatia antebelica... un profesor de liceu, bine plasat profesional, avea in jur de 6.000-7.000 de lei, in 1938, cand un kilogram de carne era 3 lei. Iar un profesor universitar avea 10.000-12.000 de lei pe luna. Desigur, Romania avea un personal bugetar mult mai redus. Erau doar trei centre universitare. Statul asigura salariul profesorilor, iar din taxele studentilor se faceau investitii in cladiri, laboratoare etc. Studentii cu situatie materiala grea si cu rezultate foarte bune primeau burse si nu plateau taxe. Studenti erau 3.000 si maximum 10 la suta primeau burse. - Ce facultati sunt la moda? - Economia, deci ASE-ul si Stiintele Politice. - Lumea a vazut ca fac bani fie afaceristii, fie politicienii? - A urma o facultate de stiinte economice pentru a face bani nu e un lucru rau. A face Stiinte Politice in acelasi scop nu e bine. Insa afluxul crescut spre asemenea specializari vine dupa o "seceta", in domeniu. Prima facultate de profil postrevolutionara a fost infiintata abia in 1994, la Cluj. Avem putini specialisti in Stiinte Politice. - Ce se va cauta in viitor? - Orice profesie care valorifica inteligenta in stare pura. Vom avea oportunitati pe piata muncii in domeniile de inalta tehnologie, in care inteligenta are o mare pondere. Nu vor mai avea cautare profesiile unde treaba o fac masinile. - Sa rezumam! Industria viitorului va avea nevoie de creativitate, de initiativa si de oameni pasionati? - Corect! - In momentul de fata, scoala romaneasca incearca sa faca oamenii disciplinati, doldora de cunostinte si care nu prea stiu la ce sunt buni? - Asa puse lucrurile, se pare ca, intr-adevar, invatamantul nostru e alaturea cu drumul. Sunt doua drumuri paralele, scoala si viata, care nu se prea intersecteaza. Pana acum, ministrii care au venit in acest post au sters cu buretele ce au facut predecesorii si au luat-o de la capat. Eu nu-mi propun ca, intr-un mandat atat de scurt, sa fac minuni, sa rezolv tot ce a ramas nerezolvat. Toate schimbarile, pana acum, au fost bine intentionate, dar n-au avut sustinere, nici in viata de zi cu zi, nici in sistem. Ele au putut fi foarte usor inlaturate. Eu vreau sa pun pe un drum bun elevul. Stiu ca n-o sa-l duc eu pana la capat, dar macar sa nu mai fie intors din acest drum, dupa cum bate vantul.