Adevarul.ro

Deşi este ieftină şi nepoluantă, bicicleta nu este recomandată în marile oraşe din cauza pericolelor din trafic Cele mai mari impedimente pentru biciclişti sunt şoferii, pietonii şi

Deşi este ieftină şi nepoluantă, bicicleta nu este recomandată în marile oraşe din cauza pericolelor din trafic

Cele mai mari impedimente pentru biciclişti sunt şoferii, pietonii şi şantierele care se întind pe spaţiul public. Pistele speciale sunt ocupate de autoturisme, copaci, chioşcuri şi trecători.

Traseele alese pentru experimentul "Cu bicicleta la birou" au fost cartierele Rahova, Pantelimon, Militari, Drumul Taberei - zona Pipera.

În timp ce drumul pe majoritatea rutelor a fost presărat cu aceleaşi ingrediente: claxoane, pericol de accidente sau agresiuni din partea trecătorilor, cel mai dificil a fost traseul Rahova - Pipera.

41 de accidente rutiere

- în care au fost implicaţi biciclişti s-au produs în Bucureşti în primele cinci luni ale anului 2008

"Unde te mai bagi şi tu, bă?"

Startul l-am dat la ora 9.00, pe strada Mărgeanului, sector 5. Marea de maşini care acoperea atât strada, cât şi trotuarele mi-a luat tot elanul. "Unde te mai bagi şi tu, bă, că nu mai avem loc de voi?", mi-a strigat, la prima pedală dată pe carosabil, un taximetrist.

Preocupat să-i dau o replică, era cât pe ce să intru în şanţurile lăsate nesemnalizate de pe Drumul Sării, care este în şantier de aproape patru luni. Trotuarul este răscolit de excavatoare, şoseaua - plină de gropi, iar ţevile lăsate pe prima bandă de drum îţi blochează orice cale. Singura pistă pentru biciclişti, din cele şase amenajate de către municipalitate în Capitală, am descoperit-o pe porţiunea dintre Bulevardul Geniului şi Şoseaua Cotroceni, pe care am străbătut-o în opt minute.

Nu fără peripeţii însă, pentru că, în lipsa locurilor de parcare, şoferii preferă pistele speciale. Şi pietonii la fel.

Florăresele, stăpânele asfaltului

În zona Gării de Nord trotuarul este ocupat fie de chioşcurile florăreselor, fie de maşinile parcate. Cert este că stăpânii asfaltului sunt maidanezii şi cerşetorii care "te ajută" să-ţi parchezi maşina. De aceea, chiar şi pietonii preferă să meargă pe marginea şoselei.

"Să nu treci printre florile mele că-ţi fac dinţii spiţe", m-a ameninţat o florăreasă în timp ce-şi aranja baticul înflorat. Piaţa Dorobanţi - zona Beller este însă total interzisă bicicliştilor. Considerată aria de defilare a celor mai scumpe şi fiţoase maşini, strada Beller este rezervată teraselor şi maşinilor parcate alandala.

Greul începe din Calea Floreasca spre Şoseaua Fabrica de Glucoză, unde se lucrează peste tot. Finişul rutei Drumul Sării-Răzoare-Cotroceni-Gara de Nord-Calea Victoriei-Dorobanţi-Floreasca, Fabrica de Glucoză pe două roţi l-am înregistrat după 57 de minute de la plecare. Adică aproape jumătate din timpul consumat pe acelaşi drum cu maşina.

Alte trasee din Bucureşti

Traseu pe bicicletă cu maşina

Regie-Universitate 10 min. 1h
Păcii-Pţaţa Alba Iulia 55 min. 1:55h
Titan- Parcul Tineretului 25 min. 30h
Titan-Piaţa Romană 45 min. 1h
Floreasca-Academia Militară 30 min. 55 min.
Sursa: Asociaţia BateŞaua

Doar trei kilometri de piste în Timişoara, Iaşi şi Cluj

Timişoara Pistele de biciclete din tot oraşul măsoară mai puţin de doi kilometri şi au fost amenajate doar în două cartiere. Ele sunt folosite în special pe post de parcare, astfel că bicicliştii merg tot pe şosea.

Iaşi Bicicliştii au la dispoziţie o singură pistă specială, amenajată pe o lungime de 400 m pe unul dintre trotuarele care fac legătura între cartierele Podu Roş şi Ţuţora. Numărul bicicliştilor este în creştere, la fel şi cel al accidentelor rutiere în care aceştia sunt implicaţi.

Cluj-Napoca În municipiu există trei piste pentru biciclişti, cea mai lungă având aproximativ un kilometru lungime. Este vorba despre cea de pe Bulevardul 21 Decembrie, care este situată pe trotuarul celei mai circulate artere din municipiu. Pistele din oraş nu sunt folosite de către bicicliştii clujeni deoarece sunt ocupate de către pietoni în marea majoritate a timpului.

Bicicleta în Europa, elementară

Olanda este ţara cu cea mai mare densitate de biciclete din lume. În Amsterdam, din cei 780.000 de locuitori aproape 630.000 circulă cu bicicleta. Aici, autorităţile locale au construit până şi parcări supraetajate pentru biciclete.

În Danemarca, unde sunt 5,4 milioane de locuitori, aproape 4 milioane au o bicicletă. Tot în această ţară mai sunt piste pentru biciclete de aproximativ 10.000 de kilometri.

Printre oraşele unde poţi merge relaxat la costum pe bicicletă se numără Londra, Oxford şi Viena, un oraş care de peste 10 ani a adoptat bicicleta ca mijloc de transport frecvent folosit.

În Paris şi Lyon, primăriile au introdus centre de închiriere a bicicletelor. Succesul proiectului l-a determinat pe primarul Parisului, Bertrand Delanoe, să mărească numărul pistelor pentru biciclete. Chiria pentru o zi de plimbat cu bicicleta este de un euro, iar pentru şapte zile costul este de şapte euro.

Doar 0,5% din orăşeni merg cu bicicleta

Asociaţia "Bate Şaua Să Priceapă Iapa" din Bucureşti a chestionat 1.945 de persoane, în perioada martie 2007-martie 2008, în legătură cu utilizarea bicicletei ca mijloc de transport în mediul urban.

"Concluzia a fost că doar 0,5% folosesc bicicleta în mod regulat, dar credem că numărul cicliştilor este în creştere", a precizat Geo Culda, preşedintele asociaţiei. Amenajarea pistelor pentru biciclişti în Capitală este însă un semn că autorităţile locale au acceptat faptul că bicicleta este o soluţie pentru trafic.