Bibliotecarul - dragoste de carte si salariu de mizerie

Materia prima se innoieste o data la 59 de ani S eria evenimentelor dedicate "Saptamanii Nationale a Bibliotecilor" se incheie astazi cu sarbatorirea "Zilei Bibliotecarului", manifestare care

Materia prima se innoieste o data la 59 de ani
S eria evenimentelor dedicate "Saptamanii Nationale a Bibliotecilor" se incheie astazi cu sarbatorirea "Zilei Bibliotecarului", manifestare care coincide cu Ziua Mondiala a Cartii si Drepturilor de Autor, initiata de UNESCO. "Ziua Bibliotecarului" este intampinata in fiecare judet prin organizarea de simpozioane, expozitii de carte, concursuri de eseuri, recompensarea cititorilor si a bibliotecarilor prin acordarea de premii si diplome de fidelitate, intalniri ale bibliotecarilor cu autoritatile locale, lansari de reviste etc. Doina Popa, presedinta Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania, ne-a declarat ca exista in prezent un numar de aproximativ 2.800 de biblioteci publice cu 4.219 de bibliotecari. Numarul total al acestora, in intreaga tara, se ridica la peste 20.000. Colectiile cuprind peste 49.000.000 de documente, cu o rata de innoire a lor de 59 de ani. Anual sunt achizitionate peste 800.000 de documente. In reteaua bibliotecilor publice exista un numar de 1.337 computere, din care 405 conectate la Internet. In cadrul Strategiei Nationale de Dezvoltare a Bibliotecilor Publice pentru perioada 2004-2007, document elaborat de Comisia Nationala a Bibliotecilor, sunt subliniate, printre altele, cateva puncte slabe ale sistemului institutional al bibliotecilor: un nivel scazut al investitiilor pentru sedii noi sau extinderi de spatii, achizitii insuficiente de documente, colectii imbatranite, lipsa accesului la Internet in majoritatea bibliotecilor, documente electronice si audiovizuale insuficiente. In intampinarea acestor neajunsuri, Strategia Nationala de Dezvoltare are in plan modernizarea sistemului de achizitie, perfectionarea serviciilor oferite utilizatorilor, extinderea sistemului de imprumut interbibliotecar, generalizarea sistemului de acces direct la colectii, promovarea unei politici de marketing pentru optimizarea imaginii bibliotecii s.a. Costurile estimative ale programului national de sustinere a bibliotecilor se ridica la 3.000.000 dolari.

Lux la BCU, dezordine la Biblioteca Nationala
Daca iti faci curaj si chiar te duci la biblioteca, te plesneste mirosul vechi al dezordinii, totul la vedere. In sala de lectura nu te intampina linistea de care ai nevoie pentru a studia. Parchetul scrasneste infiorator, asigurand fundalul perfect pentru cartea de groaza pe care o citesti. Poti sa ai norocul sa ti se aduca romanul pe care l-ai cerut dupa o jumatate de ora, asta daca nu cumva ti se spune ca volumul respectiv nu se mai gaseste in biblioteca. Ti se lasa impresia ca nimeni nu a mai facut curat in fisele pe care le consulti la intrare si nu se face nimic sa se evite incidentele de acest gen. Pentru angajatii de aici, oamenii nu mai au fete, fiind doar niste locuri cu numere, carora li se livreaza carti. Zambetul de pe chipul functionarilor a disparut de cateva zeci de ani, asa ca nu te vei afla in pericolul de a-ti face niscaiva prieteni. In unele sali, parca ai fi pe trotuar, pentru ca zgomotul masinilor este insuportabil. La "Ziare" exista un singur exemplar din fiecare cotidian, asa ca trebuie sa astepti sa fie lecturat de altcineva pentru a putea intra in posesia lui, in sala mai mica decat o sufragerie. In contrast cu Biblioteca Nationala, BCU e cu un picior in Europa. Servicii occidentale, ambianta placuta. Abonamentul costa 150.000 lei pentru un an universitar. Se pot inchiria cabinete individuale de lucru pentru 50.000 lei pe zi. Accesul la Internet nu intra in costul abonamentului, ca in alte institutii de acest gen din Europa. Platesti 15.000 de lei pe ora si trebuie sa mai si astepti la rand, pentru ca 15 calculatoare nu sunt intotdeauna suficiente si nu acopera nevoile de informare. Se fac constant achizitii, dar se da o adevarata batalie pentru cartile in voga. BCU este un loc adecvat studiului. Sunt de admirat modernitatea si conditiile oferite de aceasta biblioteca.

"Copca" de la Litere
La Litere si la Limbi straine, pana la venirea verii, biblioteca e un fel de copca. Deoarece cartile centrelor de imprumut sunt insuficiente, studentii petrec ore bune in salile de lectura. Iarna sunt acolo cateva grade sub zero. Bibliotecarele se misca din sala pana in depozit si din depozit pana in sala mai mult din cauza frigului decat de dragul miscarii. Cuierele sunt goale, ar fi o imprudenta sa-ti lasi haina la cuier, si nu pentru ca ar fi hoti, ci pur si simplu pentru ca iti risti sanatatea. Asa ca peste cele doua pulovere de lana, cojocul sta bine strans, caciula e trasa peste urechi. E greu sa dai pagina cu manusa pe mana! Este o tehnica aproape initiatica, pe care bobocii o deprind de la maestrii din anii mai mari. in sediul din strada Quinet, doua copci sunt cel mai des invocate: copca mare, sala de lectura a bibliotecii Facultatii de Litere, si copca mica, sala de lectura a sectiei de Limbi romanice. Diferenta de dimensiuni nu inseamna si o diferenta de temperatura. in depozitul de carti, bibliotecarele si-au adus un radiator de-acasa si stau numai in preajma lui. Asa ca uneori le mai duci lipsa: vrei si tu sa pleci la seminar si nu are cine sa-ti ia cartile si sa-ti dea permisul inapoi. Nu stim cine este vinovat, cine e "stapanul copcilor". Cladirea este veche, probabil ca si instalatia termica. Dar solutii ar exista: niste bani investiti in reparatii, surse alternative de caldura sau macar cate o aspirina gratuita pentru fiecare ora petrecuta in biblioteca. Asa, profilactic! Oricum, bucurie mare! Sezonul copcilor s-a incheiat!

Peste 4.000 de scoli fara biblioteca
"Pana nu de mult, toti tinerii erau cu cate o carte in mana. Se citea mult. O data cu aparitia calculatorului si a Internetului au scazut cititorii. Copiii gasesc foarte multa informatie pe Internet si refuza sa mai rasfoiasca o carte", spune Georgeta Ghinea, bibliotecar la Liceul "T. Vladimirescu" din Bucuresti. "Ne lipseste cu desavarsire Mircea Eliade. Copiii ni-l cer nu disperare. Probabil e destul de rar tiparit, nu stiu de ce nu ajunge si pe la noi". In bibliotecile scolare din Romania e dezastru. Ultimele rapoarte ale Ministerului Educatiei arata ca fondul de carte este invechit si necorespunzator. In ceea ce priveste achizitiile, acestea s-au realizat in cazul bibliotecilor scolare din fondurile consiliilor locale si repartizate preferential, in functie de relatiile directorilor de scoli, de faptul ca existau sau nu copii ai oficialitatilor locale printre elevii scolilor respective. Exista un singur bibliotecar la 1.576 de utilizatori, iar salariul acestuia este in jur de 100 de euro. Cu mici exceptii, bibliotecarii nu sunt incadrati cu salariile corespunzatoare muncii si vechimii lor. Si dotarea institutiilor lasa de dorit: locuri putine in sala de lectura (6,38 locuri la 1.000 elevi si cadre didactice), numar si mai mic de calculatoare (0,21 computere la 1.000 elevi si cadre didactice), mobilier insuficient, iar cheltuielile pentru investitii sunt inexistente. Peste 4 mii de scoli si licee din Romania nu au biblioteca, arata ultimele statistici ale Ministerului Educatiei. Majoritatea unitatilor scolare fara biblioteca se afla in mediul rural. Statisticile arata ca, in anul 2004, in jumatate dintre bibliotecile scolare ale tarii nu s-a mai cumparat nici macar o carticica din banii proveniti de la autoritatile locale in subordinea carora se afla administrarea scolilor. "Primim multe donatii. Anul acesta am primit in jur de 15 volume, de la foste cadre didactice, de la Universitate, chiar si de la persoane fizice. In vacanta, inainte de inceperea anului scolar, primim cele mai multe carti", ne-a spus doamna bibliotecar Georgeta Ghinea.