Berea nu se mai dă pe datorie

Deputaţii au hotărât să nu acorde facilităţi micilor producători de bere Pentru a nu se mai spune că fac "legi pentru infractori", cum acuza preşedintele Băsescu, parlamentarii au

Deputaţii au hotărât să nu acorde facilităţi micilor producători de bere

Pentru a nu se mai spune că fac "legi pentru infractori", cum acuza preşedintele Băsescu, parlamentarii au preferat să renunţe la facilităţile controversate. Un efect indirect ar putea fi însă eliminarea producătorilor independenţi.

Măsurile financiare respinse ieri de Camera Deputaţilor se aplicau producătorilor de bere de tip IMM, cu o capacitate mai mică de 200.000 hl/an şi vizau ştergerea datoriilor la buget (accize, impozit pe profit, TVA) restante la data de 31 decembrie 2004. Cu această facilitate, Legea berii era trimisă spre promulgare, după aprobarea în parlament, la data de 30 noiembrie 2006.

La începutul lunii februarie a acestui an, preşedintele Traian Băsescu a trimis legea înapoi pentru reexaminare, acuzându-i pe parlamentari că "fac legi pentru infractori". Propunerea legislativă era semnată de patru deputaţi PD - Radu Cătălin Drăguş, Graţiela Iordache, Mircea Man şi Petru Movilă - de deputatul PNL Cristian Mihai Adomniţei, precum şi de deputatul independent Cristian Boureanu (membru PLD). Propunerea era asemănătoare celei prezentate anterior de deputatul PD Alexandru Mocanu. Acesta a fost nevoit însă să renunţe la iniţiativa sa, pe fondul acuzaţiilor că soţia sa lucrează la fabrica Robema din Roşiorii de Vede. De altfel, această societate are şi cele mai datorii la stat, de circa opt milioane de euro.

Discriminare pe "argumente europene"

Iniţiativa privind ştergerea datoriilor micilor berari nu era nouă. Se schimba doar argumentul.

Dacă înainte de 2004 s-a mers pe varianta ştergerii datoriilor făcute înainte de privatizare, de această dată explicaţia găsită a fost remedierea unei situaţii de "discriminare europeană": până în 2005, micii berari au plătit accizele la nivelul celor mari, deşi în Uniunea Europeană se plătea la jumătate. Astfel, micii berari ar fi făcut datorii suplimentare. Aprobarea ştergerii acestor datorii ar fi dus însă la o altă discriminare, faţă de cei care între timp începuseră să-şi plătească datoriile.

În această situaţie sunt producătorii din Sibiu şi Galaţi, care şi-au plătit datorii de câteva milioane de euro. Principalii producători care au acumulat datorii sunt Robema Roşiorii de Vede, Azuga şi Alutus Râmnicu Vâcea. Surse din piaţă spun că Robema şi Azuga, mizând pe ştergerea datoriilor, trecuseră chiar la o ofensivă de piaţă.

Drum deschis multinaţionalelor

"Parlamentarii au fost induşi în eroare, neştiind situaţia micilor producători", spune Nicu Spiridon, directorul general al Alutus. El arată că în noile condiţii se va ajunge la dispariţia micilor producători, ceea ce va avea efecte directe asupra pieţei berii.

"Fără producătorii independenţi în coastă, marii producători vor putea încheia nestingheriţi carteluri pentru fixarea preţurilor. Se va ajunge şi la noi ca-n Olanda, unde a trebuit să se dea amenzi pentru cartel", arată directorul. Piaţa berii din România este, practic, dominată de patru companii multinaţionale. Reunite în "Berarii României", acestea au o cotă de piaţă de peste 85%. Restul aparţine celor 10-12 producători independenţi rămaşi în viaţă (datele variază în funcţie de ultimele raportări). Cu excepţia fabricii de la Târgu Mureş, independenţii sunt aşa-numiţii micii berari.