Belgradul isi afirma suveranitatea asupra provinciei Kosovo

Pentru prima data de la caderea regimului Milosevici, guvernul sarb a exprimat, intr-un proiect de declaratie ce urmeaza sa fie votat in Parlament, vointa clara a Belgradului de a pastra provincia

Pentru prima data de la caderea regimului Milosevici, guvernul sarb a exprimat, intr-un proiect de declaratie ce urmeaza sa fie votat in Parlament, vointa clara a Belgradului de a pastra provincia Kosovo in cadrul uniunii Serbia-Muntenegru. Apreciind ca misiunea ONU, care guverneaza provincia de la incheierea campaniei NATO impotriva Iugoslaviei, in 1999, nu a reusit sa instaureze democratia si nici sa inlature tensiunile, guvernul de la Belgrad, condus de Zoran Jivkovici, a anuntat ca doreste sa preia controlul in Kosovo, regiune considerata leaganul natiunii sarbe. Declaratia, care va starni cu siguranta proteste din partea albanezilor, majoritari in Kosovo, prevede ca provincia sa primeasca "autonomie substantiala", insa ca parte a Serbiei, si numai dupa ce statul de drept si toleranta etnica vor fi instaurate. "Eforturile oficialitatilor ONU de a pune bazele unei societati democratice si multietnice in Kosovo sunt nesatisfacatoare", sustine declaratia, afirmand totodata ca provincia este marcata de "acte teroriste frecvente, asasinate si o crestere dramatica a crimei organizate", in pofida prezentei militarilor din forta KFOR de mentinere a pacii. Oficialitatile de la Belgrad au condamnat atacurile indreptate impotriva minoritatilor din provincie, in special impotriva sarbilor. Aproximativ 240.000 de persoane au parasit provincia, de teama unor represalii ale populatiei albaneze, oprimata pe vremea lui Milosevici. Belgradul a cerut totodata ajutorul UNESCO pentru a proteja patrimoniul cultural sarbesc din provincie, dupa ce zeci de manastiri si biserici medievale au fost atacate de albanezii musulmani. Guvernul sarb a mai cerut ca anchetatorii ONU sa-i inculpe pe militantii albanezi care au comis crime de razboi si sa solutioneze cazurile a peste 1.000 de sarbi care au disparut de la venirea trupelor KFOR in provincie. Declaratia a fost adoptata cu o zi inainte de sosirea noului administrator ONU in provincie, fostul premier finlandez, Harri Holkeri si cu cateva saptamani inainte de inceperea discutiilor intre autoritatile de la Belgrad si Pristina. Negocierile se vor axa pe probleme practice, cum ar fi sursele de energie, dreptul la proprietate, transporturi, servicii sociale, intoarcerea refugiatilor, dar nu vor aborda chestiunea statutului provinciei Kosovo si cererile repetate ale albanezilor pentru obtinerea independentei. Negocierile au fost anuntate la summitul de la Salonic si au fost primite cu mare optimism de catre comunitatea europeana, care le-a considerat un semnal de dezmortire a relatiilor dintre Belgrad si Pristina. Cu toate acestea, atata vreme cat statutul provinciei ramane o problema pe care comunitatea internationala o tot ocoleste, tensiunile vor continua sa mocneasca in Kosovo. Misiunea ONU in provincie sustine ca statutul final al regiunii va fi decis de Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite, si nu de Belgrad sau de albanezii din Kosovo.