Băuturile light îmbolnăvesc

Sucurile care folosesc înlocuitori de zahăr sunt la fel de periculoase pentru sănătate ca şi cele care folosesc zahăr în exces Ne distrugem sănătatea cu produse care ar trebui să ne

Sucurile care folosesc înlocuitori de zahăr sunt la fel de periculoase pentru sănătate ca şi cele care folosesc zahăr în exces

Ne distrugem sănătatea cu produse care ar trebui să ne protejeze! Aceasta este concluzia specialiştilor în nutriţie, îngrijoraţi de soarta tinerilor.

În România sunt consumate în special băuturi "light" pe bază de cola, dar şi cele fără cola. Unii tinerii au obiceiuri groaznice. Fiindcă e "cool", iau o băutură light, care în plus mai e şi energizantă, convinşi fiind că nu conţine zahăr şi, prin urmare, nu îngraşă.

Din nefericire, aceste băuturi conţin alte "nenorociri", precum edulcoranţi, cafeină şi multipli neurostimulatori. Ca să fie şi mai la modă, tinerii combină astfel de "sucuri" cu votcă sau alte băuturi tari. Apoi îşi aprind şi o ţigară. Această combinaţie este o bombă pentru sănătate.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), spune că, în prezenţa alcoolului, edulcoranţii din băutura light devin extrem de toxici.

Tinerii sunt în pericol

Zilnic, unităţile fast-food sunt pline de tineri dornici să se relaxeze în pseudogrădinile ticsite cu mese, la un pahar de băutură răcoritoare cu gheaţă din belşug. Mulţi dintre ei consumă băuturi light fără a avea habar ce conţin aceste licori şi care sunt efectele lor asupra sănătăţii.

"Un produs light vrea să sugereze consumatorului că este un produs mai uşor, mai dietetic, deci mai sănătos. Însă, de cele mai multe ori, nu e deloc adevărat", ne avertizează prof. Mencinicopschi. Cercetătorul spune că, mâncând zaharină şi aspartam nu numai că nu slăbim, dar ne îngrăşăm şi ne îmbolnăvim de maladii foarte grave. Aspartamul este neurotoxic. Zaharina a fost interzisă în Statele Unite pentru că este considerată cancerigenă, dar la presiunea producătorilor a fost din nou introdusă.

Zero recompense

"Din start, un aliment <> ne sugerează că produsul are mai puţine calorii, dacă ne referim la valoarea lui energetică. Pentru a dobândi mai puţine calorii, înlocuim adesea grăsimile şi zaharurile cu edulcoranţii. Pentru că fiecare luat în parte dă un gust nu tocmai asemănător cu al zahărului, ei sunt combinaţi câte trei deodată.

Edulcoranţii sunt periculoşi pentru efectul lor neurologic. Gustul dulce al băuturii ajunge la creier sub forma unor <> că tocmai am consumat ceva dulce. Şi sigur că se aşteaptă recompensa calorică. Dar ea nu vine, că n-are de unde! Pentru că acele calorii care sunt asociate cu gustul de dulce al îndulcitorilor naturali nu apar, se creează un stres metabolic care, în final, ne îmbolnăveşte", atenţionează profesorul.

Teoretic, îndulcitorii noncalorici nu au niciun efect asupra masei corporale. Totuşi, "foamea de calorii" pe care o provoacă ne determină să mâncăm mai mult, ceea ce, în final, duce tot la creşterea în greutate.

Grăsimile, excluse pe nedrept

Produsele light sunt consumate foarte mult de fetele care ţin la siluetă. "Light" înseamnă însă nu doar gust dulce fără calorii, ci şi un produs cu mai puţine grăsimi.

"Este total greşit că tinere-le evită să consume grăsimi, mai ales grăsimi bune. Din acestea rezultă hormoni, atât de importanţi pentru sănătatea lor. Aşa ajung fetele să nu mai aibă nici menstră, să le cadă părul.
Aceste copile ajung să capete boli neuropsihice, pentru că primul afectat de marca <> este creierul, care conţine peste 70% grăsimi. El este cel mai gras organ", precizează profesorul. Grăsimile sunt esenţiale pentru sănătatea sistemului nervos.

"Omul este făcut din 70 de mii de miliarde de celule. Fiecare celulă este învelită într-o membrană care are două straturi de grăsime. Dacă un individ nu consumă grăsimi bune, organismul lui se distruge în mod sigur, pentru că toate celulele rămân fără înveliş protector", explică cercetătorul.

Alimentaţia echilibrată, unica soluţie

Alimentaţia omului sănătos este echilibrată şi diversificată. Ea trebuie să conţină 10-15% proteine vegetale şi animale, 55-60% carbohidraţi şi aproximativ 20% grăsimi bune, care se găsesc în peşte gras şi nepoluat, uleiuri vegetale, nuci şi alune crude, ulei de măsline extravirgin. Omul şi-a pierdut instinctul de a se hrăni sănătos.

Asta ne costă! Nu conştientizăm că aparţinem unei specii biologice care nu e de capul ei în simfonia speciilor vii de pe Pământ", spune profesorul Mencinicopschi. Cu toate acestea, în băuturile light zaharurile (substanţe organice naturale cu rol important în metabolism) sunt înlocuite cu edulcoranţi fără valoare calorică. Cei mai nocivi sunt:

E950 Acesulfam-K este de 130-200 de ori mai dulce decât zahărul şi nu are valoare energetică. Doza zilnică admisă este 15 mg/kg corp. Nu este recomandat în curele de slăbire, nu poate fi administrat copiilor, femeilor gravide sau care alăptează.

E951 Aspartam este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari. Puterea de îndulcire este de 150-200 de ori mai mare decât a zaharozei. Efectele adverse constatate de-a lungul timpului sunt: ameţeli, oboseală, halucinaţii, dureri de cap, palpitaţii, pierderea memoriei şi cancer de creier. Doza zilnică suportabilă este de 40 mg/kg corp.

E954 Zaharina nu are valoare calorică. Puterea de îndulcire relativă este de 300-500 de ori mai mare decât a zaharozei. Nu este metabolizat în organism, fiind eliminat prin urină. Există suficiente probe că zaharina este cancerigenă la animale, dar lipsesc datele referitoare la om. Doza zilnică admisă este de 2,5 mg/kg. Intervine în procesul normal de coagulare a sângelui, influenţează glicemia şi funcţiile digestive, perturbându-le.

E952 Acid ciclamic are o putere de îndulcire de 25-30 de ori mai mare decât a zaharozei. Doza zilnică admisă este de 11 mg/kg corp. Acidul ciclamic provoacă tumori maligne de vezică la şobolani. Are gust remanent amar - metalic persistent, dar poate fi atenuat dacă este amestecat cu alţi edulcoranţi intenşi.

Obiceiuri moştenite

Concluzia este clară: un produs "light" este un aliment procesat şi dezechilibrant din punct de vedere nutriţional.

Astăzi, elevii nu mai merg la şcoală cu demodatul pacheţel. Poate doar câţiva, din clasele primare. Mai comod pentru părinţi este să le dea nişte bani cu care copiii îşi cumpără ceva pe placul lor. Chiar dacă adulţii scapă în acest fel de grija pacheţelului zilnic, copiii riscă să se îmbolnăvească.

În plus, dacă părinţii au obiceiuri alimentare proaste, copilul le va moşteni. "Am ajuns să fim prima generaţie ai cărei copii sunt mai bolnavi decât părinţii. Asta e o tragedie, fiindcă aceşti copii vor da naştere la copii şi mai bolnavi decât ei, şi tot aşa. Pentru ce ne distrugem? Ca să se îmbogăţească nişte indivizi inconştienţi?", întreabă cu reproş profesorul Mencinicopschi. (Antoaneta Cicioiu)

Lipsa de mişcare ne ucide încet

Sedentarismul, hrana proastă, mâncatul în exces, poluarea, fumatul, excesul de băuturi, sare şi zahăr rafinat sunt pericolele la care este expus omul modern.

"Efortul fizic modelează capacitatea insulinei de a transporta glucoza. Omul sedentar capătă rezistenţă la insulină. Cu alte cuvinte, producţia de insulină se defectează dacă nu faci mişcare. În momentul în care devii sedentar scade tonusul muscular, iar creierul nu mai vrea să comande mişcare. Lenea este ca şi un drog. În momentul în care efectul drogului s-a instalat, devii dependent", avertizează prof. Mencinicopschi.

Cercetătorul atrage atenţia că omul, în vechime, era foarte activ. El ingera 3.800 kcal/zi, dar consuma aproape 3.000 kcal zilnic, fiindcă făcea multă mişcare.

Astăzi, omul modern mănâncă cel puţin 3.500 kcal/zi, dar nu mai consumă decât cel mult 100 kcal.
Părinţii din ziua de astăzi alimentează acest pericol, lăsând copiii să-şi petreacă foarte mult timp în faţa computerului, a televizorului, punându-le la dispoziţie şi un pahar cu suc şi ceva chipsuri. Aşa, să se simtă copilul bine. Mare greşeală!

Şi ca odraslele să nu aibă de suferit la orele de sport, considerate extenuante, unii părinţii se dau peste cap şi scutesc copiii de această disciplină.

Astfel, tinerii nu mai fac mişcare. Se trezesc dimineaţă, merg la şcoală, stau în bancă, după-amiaza stau pe o terasă la un suc, seara - în faţa televizorului sau a calculatorului, apoi se culcă. Nici vorbă de mişcare.

Am ajuns să fim prima generaţie ai cărei copii sunt mai bolnavi decât părinţii
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi