Bătălie pentru fondurile UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Statele din Europa de Vest vor să taie sume importante din viitorul buget al UE. Estul ripostează şi pregăteşte un „scut antiausteritate“.

Statele membre bogate, care contribuie la bugetul Uniunii Europene cu sume mai mari decât cele pe care le primesc, susţin că, pe timp de criză, când toate guvernele Europei fac reduceri, şi bugetul UE (în exerciţiul 2014-2020) trebuie să urmeze aceeaşi tendinţă. Sumele cele mai mari ale bugetului UE merg pe agricultură şi fondurile structurale aproape 80% din total.

Tabăra esticilor: nu mai putem tăia

În timp ce ţările din Europa de Vest vor să taie bugetul propus de Comisia Europeană, România a găsit 11 aliaţi (statele membre UE beneficiare ale politicii de coeziune) plus Croaţia (stat candidat la aderare) pentru a susţine propunerea Executivului UE.

Astfel România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Malta, Grecia, Portugalia şi Croaţia susţin că nivelul bugetul UE propus de Executivul de la Bruxelles este „minimum necesar".

În propunerea Comisiei Europene, bugetul politicii de coeziune este deja îngheţat la nivelul anului 2013. Cele 12 state membre susţin că bugetul pentru fondurile structurale a fost practic redus de la 354 miliarde de euro în actualului exerciţiu financiar (2007 - 2013) la 336 miliarde de euro în perioada 2014-2020.

Cele 12 state membre împreună cu Croaţia sunt de părere că reducerile la nivelul bugetului UE, trebuie făcute la toate capitolele şi instrumentele UE, şi nu doar în ceea ce priveşte politica de coeziune.

Conform ministerului român al Afacerilor Europene, ţările beneficiare ale politicii de coeziune vor avea săptămâna aceasta noi discuţii pe această temă.



Vesticii: trebuie să cheltuim altfel

Vesticii, conduşi de nemţi - principalul contributor la bugetul UE, au format grupul „the friend of better spending" - grupul celor care doresc ca bugetul UE să fie mai bine cheltuit. Ţările din acest grup doresc să scadă contribuţiile naţionale la bugetul viitor al UE cu 100 de miliarde de euro.

„A devenit un sport extrem să faci un buget în condiţii de criză", a declarat comisarul UE pentru Buget, polonezul Janusz Lewandowski ,atunci când a anunţat bugetul pe anul viitor al UE.

Acesta susţine că România şi Bulgaria trebuie să beneficieze în continuare de alocări consistente din bugetul politicii de coeziune pentru că sunt ultimele intrate în UE şi este normal să aibă dificultăţi legate de administraţia locală.

Rata de absorbţie, eterna problemă

„Mă aştept ca, la nivelul grupului de state care susţin reducerea bugetului UE, să apară astfel de argumente, legate de rata mică de absorbţie. La ultima discuţie în cadrul consiliului acest subiect nu a mai apărut", a declarat, pentru „Adevărul", Leonard Orban, ministrul pentru Afaceri Europene.

Socialistul german Martin Schulz, care conduce Parlamentul European, a declarat săptămâna trecută după o întâlnire legată de buget cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, că poziţia Germaniei de reducere a bugetului UE nu se justifică.

„Germania are un buget de trei ori mai mare (440 de miliarde de euro) decât al UE (140 de miliarde). Dacă îl reducem aceasta ar însemna, în termeni reali, pentru Berlin, o economie de un miliard de euro. Îşi va reechilibra Wolfgang Schauble (ministrul german de finanţe) bugetul cu acest miliard?", a întrebat Schulz.

"Mă aştept ca, la nivelul grupului de state care susţin reducerea bugetului UE, să apară argumente legate de rata mică de absorbţie."

Leonard Orban ministrul pentru Afaceri Europene

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite