Băsescu, primit pe fugă de Barack Obama

Băsescu şi Obama s-au întâlnit ultima oară la Praga, în aprilie 2010

Agenda preşedintelui român a fost mereu în schimbare. Întâlnirea cu omologul american Barack Obama a stat în suspans până în ultimul moment şi a durat între 25 şi 30 de minute. Scopul principal al vizitei a fost semnarea acordului privind amplasarea scutului antirachetă american în România, la Deveselu.

Şeful statului român nu a fost primit pe covorul roşu, fiind doar o vizită de lucru, dar a avut o întrevedere cu preşedintele Barack Obama, în Biroul Oval de la Casa Albă. Întâlnirea a stat sub semnul incertitudinii, până în ultimul moment. Într-un final, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei,Valeriu Turcan, a confirmat întâlnirea cu Obama, la care nu a luat parte niciun jurnalist. Doar cameramanul oficial al Preşedinţiei, Sorin Mişcoci, a imortalizat evenimentul.

Întrevederea a durat 25‑30 de minute. Potrivit site-ului Casei Albe, pe agenda preşedintelui american Barack Obama figura, ieri, o întâlnire cu vicepreşedintele Biden în cadrul briefingului zilnic, la 16.30 (ora României). La ora 17.00 (ora României), figura întâlnirea preşedintelui cu consilierii, iar la ora 18.00 era trecută întâlnirea cu Biden şi Hillary Clinton, fără presă. La ora 18.45 (ora României), Obama avea programată plecarea de la Casa Albă spre Ohio.

În câteva ore, Traian Băsescu a avut întâlniri cu vicepreşedintele american, Joe Biden, cu directorul CIA, David Petraeus, cu reprezentanţi ai Congresului american şi a asistat la semnarea acordului privind amplasarea scutului antirachetă american la Deveselu. Acordul privind scutul antirachetă amplasat pe teritoriul României a fost semnat de ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi de şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton. În luna iunie, documentul extrem de important a fost parafat (după ce a fost subiectul a şapte runde de negocieri româno-americane) de secretarul de stat din Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, şi de Ellen Tauscher, subsecretar de stat al SUA.

Biden-Băsescu, în Camera Galbenă

Joe Biden l-a primit pe Traian Băsescu în Camera Galbenă, „Theodor Roosevelt", a Casei Albe, iar presa nu a avut parte de declaraţii oficiale, ci doar de oportunităţi de imagini. Vicepreşedintele american l-a întâmpinat pe Băsescu spunând: „Bine ai venit, prietene! Dar mi se pare că arăţi foarte sănătos", la care răspunsul şefului statului român a fost „Dar sunt foarte sănătos". Cei doi au discutat subiecte de interese bilaterale, inclusiv despre scutul antirachetă. Jurnaliştii americani acreditaţi pe Casa Albă nu păreau prea interesaţi de vizita preşedintelui României în
Statele Unite.

Un moment interesant a fost şi întâlnirea cu David Petraeus, numit de curând director al CIA. Petraeus este un personaj-cheie în cadrul Administraţiei americane, fiind cel care a pus în aplicare noua strategie a preşedintelui Obama pentru Afganistan, strategie ce include retragerea treptată a trupelor SUA de pe acest front. Întrevederea vine pe fondul reluării scandalului privind închisorile secrete ale CIA, care, potrivit Consiliului Europei, au existat şi pe teritoriul României, şi unde ar fi fost transferaţi prizonieri americani, suspecţi de acte de terorism.

Traian Băsescu a avut o întrevedere şi cu şeful Pentagonului, Leo Panetta, şi a avut discuţii şi cu Grupul de prietenie pentru România din Congresul american. Din delegaţia care l-a însoţit pe preşedintele român în SUA au făcut parte ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şeful SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SRI, George Maior, ministrul Apărării, Gabriel Oprea, şeful Statului Major General, generalul-maior Ştefan Dănilă şi consilierul preşedintelui pe probleme de Apărare, Iulian Fota.

Microbuzul ziariştilor români, la un pas să ia foc

Jurnaliştii români au avut parte şi de un mic incident. Microbuzul închiriat de Ambasada României în SUA pentru presă pentru a-i deplasa de la Baza militară Andrews până la Casa Albă a fost la un pas de a lua foc. Imediat după ce au plecat de la aeroportul militar, ziariştii au simţit un miros de cauciuc ars şi au constatat că partea din spate a microbuzului, în zona unde se afla motorul, emana căldură mai mare decât în mod normal. Mai mult, la un moment dat, din partea stângă a maşinii a început să iasă fum alb. Pe traseu, problemele tehnice s-au accentuat, punctul culminant fiind faptul că microbuzul s-a oprit când mai avea de străbătut câteva sute de metri până la Casa Albă.

Cum am ajuns să avem scut american la Deveselu

La 4 februarie 2010, Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în cadrul Departamentului de Stat al SUA, îi prezintă preşedintelui Traian Băsescu, la Bucureşti, propunerea preşedintelui Barack Obama ca România să găzduiască elemente ale scutului antirachetă american, menit să protejeze aliaţii SUA de eventuale atacuri lansate de inamici.

Baza de la Deveselu, sub comandă românească

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis să accepte găzduirea sistemului defensiv al SUA. La 13 iunie 2010,  ministrul de
Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat american, Hillary Clinton, au semnat documentul. Potrivit acordului, scutul american apără întreg teritoriul statelor membre NATO (precedentul proiect de scut lăsa descoperit nord-vestul României). Scutul american de la Deveselu va fi plasat sub control NATO.

Interceptorii sistemului de Apărare american ,,nu pot avea focos nuclear", însemnând că scutul are rol ofensiv. El va fi folosit doar ,,în legitimă apărare". SUA îşi iau angajamentul ferm să apere teritoriul României de atacuri efective şi de proliferarea rachetelor balistice cu ajutorul sistemului ofensiv. Baza de la Deveselu este şi rămâne o bază românească, comanda fiind deţinută de un comandant român.  Partea americană este obligată să raporteze părţii române, în scris, momentul amplasării sau desfăşurării elementelor scutului şi orice mutare a interceptorilor.