Băsescu a aflat că francofonia nu-i ca anglofonia

al francofoniei pe continentul american, Laos - ţara-gazdă a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei din 2007, Seychelles - reprezentant al francofoniei în Oceanul Indian, Maroc - din partea lumii

al francofoniei pe continentul american, Laos - ţara-gazdă a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei din 2007, Seychelles - reprezentant al francofoniei în Oceanul Indian, Maroc - din partea lumii arabe francofone, Haiti - stat francofon din zona caraibiană.

Tăriceanu a insistat pentru Universitatea Francofonă
"Să vă spun un secret, vă găsiţi într-o ţară care iubeşte franceza. România este vectorul cel mai important de promovare a limbii franceze în Europa Centrală şi Răsăriteană", le-a destăinuit Călin Popescu Tăriceanu oaspeţilor francofoni. El a subliniat că limba franceză are o tradiţie de peste 200 de ani în România, iar Franţa a avut un rol decisiv în formarea statului unitar român, atât în 1859, cât şi la sfârşitul Primului Război Mondial. Tăriceanu a fost de părere că este necesară înfiinţarea la Bucureşti a unei Universităţi Francofone a Europei Centrale şi de Est care să devină un centru de excelenţă pentru formarea unor formatori, un spaţiu dedicat performanţei în serviciul altora.

Canada, "pompierul" francofoniei
"Francofonia trebuie să contribuie la reducerea tensiunilor şi conflictelor de care suntem afectaţi, iar OIF trebuie să devină un partener important în eforturile de pace şi reconciliere", a spus în discursul său premierul Canadei, Stephen Harper. El a ţinut să reamintească, cu această ocazie, angajamentele Canadei pe scena internaţională, în Haiti şi Sudan. Ottawa este al treilea contributor din cadrul Misiunii Uniunii Africane, iar Canada a constituit un fond de 30 milioane de dolari pentru a ajuta la reconstrucţia Libanului după evenimentele dramatice din Orientul Mijlociu, a mai spus Harper. El a ţinut să salute prezenţa în Afganistan a 12 membre ale OIF.

Vize pe termen lung pentru studenţii străini
"Francofonia reprezintă una dintre soluţiile pentru evitarea pierderii identităţii societăţilor moderne, risc cu care se confruntă toate statele", a spus în cuvântul său preşedintele Franţei, Jacques Chirac. "Societăţile noastre moderne sunt marcate de forţe contradictorii şi sunt supuse riscului pierderii identităţii. Dialogul culturilor are ca miză pacea şi viitorul Uniunii Europene. Francofonia reprezintă o cale, veche de jumătate de secol, capabilă să asigure dialogul între culturi", a subliniat şeful statului francez. Preşedintele Franţei a remarcat că este pentru prima dată când un Sommet al Francofoniei se ţine în această parte a continentului european, "în sfârşit conciliat". Chirac a afirmat că educarea populaţiei trebuie să fie o misiune fundamentală a guvernelor, iar francofonia trebuie să răspundă proiectelor de formare profesională şi de educaţie superioară. În acest context, el a anunţat că la Paris s-a semnat un acord care va permite studenţilor străini să studieze în Franţa. Mai mult, el a promis studenţilor străini care vor dori să studieze în Franţa vize pe termen lung, prelungite automat.