Barza, urmărită prin satelit din România până în Tanzania

Dacă nu avem grijă de ea, barza riscă să treacă pe lista păsărilor aflate pe cale de dispariţie. Ornitologii români au aplicat deja un radioemiţător pe o barză albă, intenţionând ca pe

Dacă nu avem grijă de ea, barza riscă să treacă pe lista păsărilor aflate pe cale de dispariţie. Ornitologii români au aplicat deja un radioemiţător pe o barză albă, intenţionând ca pe viitor să repete acţiunea de monitorizare.

Barza albă sau cocostârcul este singura pasăre de talie mare care îşi construieşte cuibul aproape de oameni. Specia a înregistrat un declin în decursul anilor trecuţi, fapt pentru care mai multe state, printre care şi România, iau măsurile necesare pentru ca barza albă să nu treacă pe lista speciilor ameninţate cu dispariţia.

Barza este recunoscută în credinţa populară a românilor ca fiind pasărea care aduce copiii. Cocostârcul aduce, de asemenea, noroc şi bunăstare acolo unde îşi construieşte cuibul, ferind casele de fulgere şi este un vestitor al primăverii.

Berzele trăiesc în colonii

În lume, există aproximativ 166.000 de perechi de berze albe, conform ultimului recensământ internaţional al berzei albe efectuat în anii 1994 - 1995. Specia este răspândită în Europa, Africa de Nord, vestul Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. Estul Europei este mai populat cu berze albe decât Europa Occidentală. Din Marea Britanie sau ţările scandinave, specia lipseşte cu desăvârşire.

Deşi de-a lungul ultimilor 60 de ani populaţia de berze a scăzut continuu, în ultimele două decenii situaţia s-a reabilitat datorită măsurilor care se iau pentru protejarea ei. Conform unui text de prezentare a berzei, "Vecina noastră, barza albă", semnat de Kósa Ferenc, profesor doctor la Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii "Babeş - Bolyai" Cluj, peste 40.000 de perechi de berze cuibăresc în Polonia, aceasta fiind de altfel ţara în care trăiesc cele mai multe cupluri. Berzele cuibăresc în colonii, mai ales în zonele care le oferă condiţii prielnice de supravieţuire.

O colonie de berze este formată din cel puţin cinci perechi. Astfel, cea mai mare colonie de berze se găseşte pe acoperişul catedralei din Alfaro, Spania. Acolo mai mult de 100 de perechi şi-au făcut cuib de-a lungul timpului.De asemenea, în Marchegg, Austria, o colonie formată din 60 de perechi cuibăreşte exclusiv pe copaci.

Ţara noastră, gazdă pe timpul verii

În România, barza albă face parte din categoria vizitatoarelor pe timpul verii. Pe baza recensămintelor efectuate în ultimii ani, în ţara noastră trăiesc aproximativ 5.000 de perechi. Cel mai amplu recensământ al cocostârcului a avut loc în ţara noastră în anul 2004. Kosa Ferenc precizează în studiul său că aproximativ o treime din totalul perechilor de berze din România cuibăresc în colonii în localităţi, "ceea ce constituie un factor important pentru acţiunile de protecţie şi monitorizare a speciei".

"În România au fost identificate 385 de specii de păsări sălbatice până în prezent. Dintre acestea, 109 specii sunt rezidente, 36 - vizitatoare pe timpul iernii, 134 - vizitatoare pe timpul verii. Barza albă este vizitatoare pe timpul verii. România este responsabilă pentru şapte specii pe cale de dispariţie. Barza albă nu este o specie ameninţată, este o specie protejată la nivel internaţional de care trebuie să avem mare grijă pentru ca ea să nu devină rară sau chiar să dispară la un moment dat", a spus dr. Dan Hulea, director executiv la Societatea Ornitologică Română/BirdLife România (SOR).

Se întorc la cuiburile lor

În România, berzele albe se regăsesc cu precădere în câmpiile joase şi zonele umede, de-a lungul marilor râuri. Prof. dr. Kósa Ferenc precizează că cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării, mai ales în judeţele Satu Mare şi Timiş, în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei, în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu şi Braşov, precum şi în Lunca Dunării.

În localitatea Bilbor, barza albă cuibăreşte chiar la altitudinea de 900 de metri. Localităţi foarte populate cu berze albe se află în judeţele Sibiu şi Harghita. Cel mai vechi cuib de berze albe din România se găseşte în localitatea Gurghiu din judeţul Mureş. Cuibul a fost construit în 1934, iar în anul 2004, el era încă folosit pentru depunerea ouălor şi creşterea puilor. Berzele îşi construiesc cuiburi în aproximativ opt zile, fiind folosite apoi ani de-a rândul. Din cauza reparaţiilor, cuiburile ajung şi la o înălţime de doi metri.

Stâlpii de telegraf, un adevărat pericol

În prezent, aproximativ 80-90 la sută din cuiburile de berze din România sunt construite pe stâlpii electrici, ceea ce constituie ameninţarea principală la adresa speciei. Totuşi, în judeţul Braşov sau Sibiu, sunt încă multe cuiburi construite pe hornurile caselor. Într-un sat de pe lângă oraşul Gura Humorului, sătenii au înţeles necesitatea protejării berzei şi a convieţuirii cu natura, fapt pentru care au amplasat pe stâlpii de telegraf roţi de car.

Astfel, berzele îşi construiesc cuiburile, în tihnă, pe aceste roţi, fiind totodată ferite de pericolul de a se electrocuta. Totuşi, există cazuri în care oamenii aruncă de pe casele lor toate cuiburile de berze, deşi prin lege atât barza, cât şi cuibul acesteia sunt protejate. Dacă este ferită de pericole, barza albă poate trăi până la 15 ani, iar în captivitate, chiar până la 30. În România, cea mai mare longevitate s-a înregistrat la o barză inelată, în 1960, în Delta Dunării, care a fost regăsită după 12 ani şi şase luni în Tanzania, după cum relatează prof. dr. Kósa Ferenc.

Suporturile metalice de pe stâlpi le protejează

Pentru ca barza albă să poată supravieţui pe teritoriul ţării noastre, este necesar ca pajiştile, fânaţele, precum şi zonele inundate să fie protejate. Pe de altă parte, una dintre cele mai mari ameninţări la adresa speciei o constituie electrocutarea, având în vedere că multe berze îşi construiesc cuiburile direct pe firele electrice.

Eventualele scurtcircuite cauzează moartea păsărilor, ba mai mult decât atât, din cauza scânteilor, cuibul poate lua foc. În felul acesta şi viaţă puilor este pusă în pericol. În urma unei analize s-a constatat că, din 4.000 de berze moarte în toată Europa, 70 la sută au murit prin electrocutare. Păsările se electrocutează fie pentru că nu văd cablul electric, fie din cauza stâlpilor de înaltă tensiune. Electrocutarea berzei albe poate fi evitată prin folosirea suporturilor metalice, care se montează pe stâlpii de beton.

Insecticidele, periculoase pentru berze

Berzele noastre se hrănesc cu insecte în zonele de iernare din Africa. De aceea, utilizarea insecticidelor constituie o altă ameninţare la adresa cocostârcului. Substanţele toxice se acumulează în timp, în corpul berzelor, fapt pentru care ele mor într-un timp destul de scurt. Pesticidele sunt la fel de periculoase pentru viaţa păsărilor. Din cauza compuşilor chimici, unele berze nu ajung nici măcar la vârsta de trei ani.

Berzele, urmărite prin satelit

Pentru salvarea lor, oamenii de ştiinţă au început să urmărească migraţia berzei albe cu ajutorul unor emiţătoare satelitare. Şi în România, reprezentanţii SOR au aplicat un astfel de dispozitiv pe o barză. Au reuşit să-i urmărească migraţia din Târgu Mureş până în Tanzania, când contactul a fost pierdut. "În urmă cu ceva vreme am aplicat un emiţător satelitar pe un exemplar de barză albă. Monitorizarea a început din Târgu Mureş şi am reuşit să păstrăm contactul până când barza a ajuns în Tanzania.

Am aplicat acest dispozitiv pentru a vedea de unde pleacă pasărea, pe unde trece aceasta în România, cât rămâne la noi în ţară şi în ce locuri se concentrează. Pentru că, în momentul în care le cunoaştem zonele de concentrare, putem să le protejăm", a spus dr. Dan Hulea.

Monitorizarea trebuie să continue

Specialiştii în ornitologie din România nu au obţinut foarte multe date privitoare la migraţia berzei în urma utilizării transmiţătorului satelitar. Una dintre cauze a fost întreruperea contactului în luna decembrie, astfel încât comportamentul pe timp de primăvară nu a putut fi observat.

"Nu am obţinut foarte multe date pentru că legătura s-a întrerupt undeva în Tanzania, în luna decembrie, astfel încât nu am putut observa comportamentul berzei albe pe timpul primăverii. De aceea, astfel de emiţătoare se aplică deodată pe mai multe exemplare.

În cazul în care se pierde legătura cu unele exemplare, rămân totuşi câteva pe care le putem studia pe o perioadă mai lungă de timp", a mai spus ornitologul român. Totuşi, în prezent, în ciuda eforturilor de protecţie a speciilor sălbatice de păsări, în ţările UE mai mult de 50% din speciile sălbatice de păsări au un statut nefavorabil.