Barcelona de sub Feleac

În Cluj se circulă mai greu decât în capitala Cataloniei. Traficul e mai fluid şi în alte capitale regionale Capitala Moraviei, cea a Sileziei Superioare şi al doilea oraş, ca mărime,

În Cluj se circulă mai greu decât în capitala Cataloniei. Traficul e mai fluid şi în alte capitale regionale

Capitala Moraviei, cea a Sileziei Superioare şi al doilea oraş, ca mărime, al Ungariei sunt cu câţiva paşi înaintea Clujului în privinţa fluidizării traficului.

Mai multe oraşe din Europa Centrală, comparabile ca talie şi importanţă, în ţările respective, cu Clujul, au luat-o cu mult înaintea oraşului de sub Feleac în ce priveşte rezolvarea problemelor legate de traficul rutier.

Cu ajutorul datelor puse la dispoziţie de municipalităţile din Katowice (Polonia), Brno (Cehia) şi Debrecen (Ungaria) "Adevărul" a realizat o comparaţie între aceste oraşe şi Cluj-Napoca, din punctul de vedere al măsurilor luate pentru fluidizarea traficului.

Modelul silezian

În Katowice, capitala Sileziei Superioare, viteza medie de deplasare în orele de vârf, pe cele mai aglomerate artere, este de 9,6 kilometri pe oră. În afara orelor de vârf, viteza medie este de 36 kilometri pe oră. Oraşul, comparabil ca dimensiuni cu Clujul, numără 178.500 de autovehicule la circa 320.000 de locuitori şi beneficiază de o conexiune cu autostrada A4. Acesteia i se adaugă trei centuri de ocolire.

În oraş funcţionează unda verde şi au fost amenajate aproape 7.000 de locuri de parcare doar în cadrul unor centre comerciale pe mai multe niveluri, fără a le lua în calcul pe cele amenajate în cadrul zonelor rezidenţiale, ne-a declarat Adam Leski de la Departamentul de Afaceri Externe al Primăriei Katowice.

Varianta moravă

În Brno, capitala Moraviei, oraş cu 366.000 de locuitori şi un centru istoric cu o arie pietonală de circa 20 de hectare sunt înregistrate 200.904 autovehicule. Clujenii care au trecut prin Brno spun că traficul în acest oraş este mai aerisit decât în Cluj. Totuşi, un studiu care să determine viteza medie de deplasare în oraş nu a fost realizat. "Motivele ţin de specificul traficului şi diversitatea drumurilor", a explicat Lucie Olsova, ofiţer de presă al primăriei din Brno. Al doilea oraş ca mărime al Cehiei nu are inele de ocolire exterioare, dar are două în interiorul oraşului.

De asemenea, Brno este racordat la autostrăzile D1 (Brno-Praga) şi D2 (Brno-Bratislava). În oraş funcţionează unda verde, sistemul de semaforizare putând fi adaptat în funcţie de intensitatea traficului.

Ce se întâmplă la Cluj

În Cluj-Napoca există 102.000 de maşini, potrivit lui Dan Florian, şeful Serviciului de Înmatriculări din Prefectura Cluj. Raportat la o populaţie de circa 310.000 de locuitori - conform ultimelor date transmise de Institutul Naţional de Statistică - rezultă 0,33 maşini pe cap de locuitor, indice mult inferior celor din Katowice sau Brno, dar comparabil cu cel din Debrecen.

Totuşi, viteza de deplasare în Cluj în timpul orelor de vârf este mai mică cu 2,3 kilometri decât în capitala Sileziei Superioare. Mai mult, oraşul nu este legat de vreo autostradă, acest lucru urmând să se întâmple doar în toamnă, când va fi dată în funcţiune o porţiune din Autostrada Transilvania, pe relaţia Turda-Gilău. Clujul nu are nici centuri de ocolire finalizate, ci doar două în construcţie, acestea urmând să fie gata în 2009. Un sistem de undă verde urmează să fie implementat începând de luna viitoare.

Autorităţile sunt, însă, optimiste. "Dacă facem o comparaţie cu Bucureşti, Timişoara, Braşov, situaţia este destul de bună", declara, la începutul lunii, Florin Goia, şeful Biroului Siguranţa Circulaţiei din cadrul Poliţiei Cluj.

102 mii de maşini

- sunt înregistrate în municipiul Cluj-Napoca, la o populaţie de circa 310.000 de locuitori

Ce fac vecinii din Ungaria?

În Debrecen, al doileacel mai mare oraş al Ungariei, traficul la orele de vârf este mai lejer decât cel din Cluj, spun şoferii clujeni care au străbătut oraşul. Un studiu comandat de autorităţile locale nu a fost însă făcut. Debrecen numără 80.000 de maşini la 205.000 de locuitori, ceea ce indică un grad de motorizare superior Clujului.

În 2004, a început construcţia unei centuri de ocolire, parţial dată în folosinţă, care leagă autostrada M35 (care uneşte Debrecen de Budapesta) de alte două drumuri naţionale importante. Încă o centură de ocolire se află în construcţie. "Un sistem de undă verde a fost pus în funcţiune pe principala arteră a oraşului, care permite o circulaţie fără dificultate", ne-a declarat Zoltan Kovacs, reprezentant al primăriei Debrecen.

Clujul de peste zece ani

Cel de-al patrulea oraş cuprins în analiza de trafic - Barcelona - a fost ales din perspectiva a ceea ce ar putea deveni Clujul pe termen mediu şi lung, conform previziunilor făcute de autorităţile clujene.

Astfel, Barcelona, capitala regiunii Catalonia, este al doilea oraş ca mărime din Spania, având o populaţie de 1,6 milioane de persoane. Rafael Merino Calderon, membru în Consiliul Superior al Siguranţei Traficului şi al Comitetului Naţional al Transportului din Spania, ne-a declarat că problema traficului nu a fost rezolvată în Barcelona.

Soluţiile adoptate, cele cinci centuri ocolitoare care scot traficul greu din oraş, orarul drastic pentru aprovizionarea magazinelor, scumpirea locurilor de parcare în zona centrală, dar şi a impozitului pe maşini, nu au scăpat catalanii de aglomeraţie în condiţiile în care fiecare familie posedă două autovehicule, iar Barcelona este unul dintre cele mai căutate oraşe din Europa din punct de vedere turistic.

"Singura soluţie pentru a scăpa de aglomeraţie este interzicerea pătrunderii maşinilor în zona centrală. Oamenii ar trebui să-şi lase maşinile la intrarea în oraş şi să circule cu mijloacele de transport în comun", a conchis Calderon.

Până atunci, barcelonezii circulă cu opt kilometri pe oră în orele de vârf.