Banii de deszăpezire se topesc în conturile firmelor de salubritate

Lipsa ninsorii în Capitală nu a vitregit de fonduri companiile care asigură degajarea străzilor de nămeţi. Milioane de lei necheltuite pe deszăpezire vor fi redirecţionate către aceleaşi

Lipsa ninsorii în Capitală nu a vitregit de fonduri companiile care asigură degajarea străzilor de nămeţi. Milioane de lei necheltuite pe deszăpezire vor fi redirecţionate către aceleaşi firme

Partenerii privaţi ai administraţiilor locale din Bucureşti se pun la adăpost de orice contract păgubos. Pentru ei nu există riscuri legate de vreme, atât timp cât nici încălzirea globală nu le scade fondurile alocate de către primării pentru o deszăpezire imaginară. Chiar dacă anul acesta nu am prea avut de-a face cu straturi serioase de zăpadă, o parte din banii bucureştenilor vor ajunge tot în conturile companiilor de salubritate. Colacul de salvare al patronilor: taxa de aşteptare.

Această taxă de aşteptare percepută de unele firme presupune plata salariilor şoferilor, a amortismentului utilajelor şi două ore de "motor", se arată într-un comunicat transmis de către Primăria Sectorului 6. Cu alte cuvinte, pentru pornirea motoarelor la predarea şi primirea utilajelor între schimburi, cât şi pentru verificarea stării lor de funcţionare se percepe o taxă, ca şi în cazul în care aceste maşini ar ieşi la degajarea străzilor de nămeţi. În cadrul unei campanii de deszăpezire există două categorii de plăţi, sunt aşa-numitele "zile de aşteptare" şi "zile de acţiune". Ca şi costuri, ziua de acţiune presupune plata aceluiaşi tarif pentru ziua de aşteptare, consum de motorină şi plata materialelor antiderapante şi antiîngheţ împrăştiate pe străzile sectorului.

Aşteptarea face cât acţiunea

În sectorul 1, în prima parte a lunii ianuarie s-au plătit deja către REBU 52.000 de lei. Suma reprezintă taxa de aşteptare. În total, pentru sezonul rece 2006-2007, primarul Andrei Chiliman a cheltuit 200.000 de lei, faţă de 1.000.000 de lei, cât a costat deszăpezirea în aceeaşi perioadă a sezonului trecut. "Banii care rămân necheltuiţi vor fi realocaţi la prima rectificare bugetară", spune directorul Direcţiei de Imagine din cadrul Primăriei Sectorului 1, Ioana Grindean.

În sectorul 2, de deszăpezire se ocupă SC SUPERCOM SA. Pe anul 2007, cuantumul cheltuielilor pentru operaţia de deszăpezire este de puţin peste 1.000.000 de lei, din care taxa de aşteptare este 907.881 de lei.

Banii se redirecţionează tot către REBU şi ROSAL

În sectorul 3, de deszăpezire se ocupă SC ROSAL GRUP SRL şi SC ADPB SA. Potrivit datelor oferite de Primăria Sectorului 3, în perioada noiembrie 2006-ianuarie 2007 s-a cheltuit suma de 1.800.000 de lei. În aceeaşi perioadă a sezonului trecut s-au cheltuit doar cu 50.000 de lei mai mult. Sumele alocate la buget pentru operaţia de deszăpezire care nu au fost cheltuite au fost folosite la operaţii de curăţenie a căilor publice.

Iarna secetoasă a fost destul de scumpă şi pentru sectorul 4. Banii pentru deszăpezire au fost împărţiţi între REBU şi Administraţia Domeniului Public al Primăriei Sectorului 4 (ADPP4). REBU a primit 101.757 de lei, iar ADDP4 - 36.895 de lei.

Pentru întreg anul 2007, suma propusă pentru salubrizare, capitol din bugetul local care include şi deszăpezirea, atât pentru REBU, cât şi pentru ADPP4, este de 38.480.000 de lei. Bugetul pe acest an nu a fost încă aprobat, însă, în cazul în care zăpada nu va scoate utilajele în stradă, în perioada următoare banii rezervaţi pentru REBU şi ADPP4 vor fi folosiţi tot pentru salubrizarea sectorului.

Vanghelie şi-a luat doar antiderapant

În sectorul 5 s-au achiziţionat 700 tone de material antiderapant, la preţul de 130 de lei tona, adică 91.000 de lei. La Primăria Sectorului 6, "cuantumul cheltuielilor cu deszăpezirea şi combaterea poleiului a fost de peste 6.000.000 de lei până în prezent", potrivit datelor oferite de reprezentanţii primăriei conduse de Cristian Poteraş. În total s-au alocat peste 17.000.000 de lei pentru lucrările de deszăpezire. Primăria are la dispoziţie 59 de utilaje care să intervină în momente de maximă urgenţă şi 567 de muncitori care lucrează în schimburi de 12 ore.