Bani europeni pentru peşterile din Apuseni

Peste 1,2 milioane de lei vor fi cheltuiţi de către un ONG clujean, Centrul de Iniţiativă pentru Mediu, pentru protejarea şi conservarea a 37 de peşteri. Cavernele vor beneficia de o cartografiere completă, de un film documentar şi de echiparea cu sisteme noi de coborâre.

Cele 37 de peşteri protejate din Parcul Natural Apuseni vor „înghiţi” peste 1,2 milioane de lei din Programul Operaţional Sectorial de Mediu.

Proiectul aparţine Centrului de Iniţiativă pentru Mediu (CIM) din Cluj-Napoca, a fost aprobat la sfârşitul anului trecut şi urmează să fie semnat în circa două-trei luni de oficialii Ministerului Mediului. 

Închise turistului de rând

Majoritatea peşterilor incluse în proiect sunt închise accesului public, dar au şi secţiuni în care este permisă intrarea supravegheată.

Două dintre cele mai cunoscute peşteri din Apuseni (Peştera Urşilor şi Gheţarul de la Scărişoara) vor beneficia, împreună cu celelalte 35 de caverne protejate, de o cartografiere completă, de un film documentar pentru promovare, de un plan de intervenţie în caz de accidente şi de echiparea cu sisteme noi de coborâre. Preşedintele CIM, Călin Vodă, a susţinut că lucrările ar putea începe în primăvară.

O altă componentă a programului este întocmirea unor proiecte tehnice pentru realizarea unor porţi,  pentru peşterile aflate în clasa A de protecţie - rezervaţiile ştiinţifice unde pătrunderea publicului este ilegală. Studiile tehnice urmează să fie înaintate autorităţilor, care vor trebui să investească în montarea porţilor.

„Cele care au porţi, nu corespund normelor fiindcă nu permit o bună circulaţie a aerului şi a liliecilor. Pentru acelea, vom face propuneri de modificare”, a spus Călin Vodă, preşedintele CIM. De exemplu, pentru Peştera Gheţarul de la Focul Viu din Munţii Bihorului, care are o poartă improvizată de circa 20 de ani, va fi realizat un studiu tehnic pentru o poartă solidă, care să reziste în timp tentativelor de vizitare.

Planuri pentru intervenţii de urgenţă

O parte din bani vor fi investiţi în echiparea peşterilor cu sisteme noi de pitoane cu expansiune, pentru că cele vechi au devenit nesigure pentru cercetătorii şi membrii cluburilor de speologie care au acces în ele.

După echipare, proiectul prevede cartarea peşterilor. „Cartarea este utilă pentru ca administraţia parcului să revizuiască planul de management al acestuia.

De asemenea, în proiect am prevăzut realizarea unui film documentar în peşterile de clasa A, care va putea fi vizionat la cele patru centre de vizitare ale Parcului Natural Apuseni, la Sudrigiu, Doda Pili, Gârda şi Padiş”, a adăugat preşedintele CIM. După cartografierea peşterilor, vor fi realizate planuri de intervenţie în cazuri de urgenţă, acestea urmând să fie puse la dispoziţia parcului natural, a salvamontiştilor şi a salvatorilor speologi.

Cei mai mari gheţari

Cei mai mari trei gheţari din România se află în peşteri din Munţii Apuseni, două dintre acestea fiind în clasa A de protecţie: Peştera Gheţarul de la Focul Viu şi Peştera Gheţarul de la Scărişoara. Gheţarul acestei din urmă caverne este cel mai mare din Apuseni. Aici există o zonă turistică care poate fi vizitată.