Băncile trec de pe frontul creditării pe cel al depozitelor

Tot mai multe instituţii de credit au început să practice dobânzi cu două cifre pentru economiile atrase Deşi nu se poate vorbi de o criză de lichidităţi pe piaţa românească, se

Tot mai multe instituţii de credit au început să practice dobânzi cu două cifre pentru economiile atrase

Deşi nu se poate vorbi de o criză de lichidităţi pe piaţa românească, se resimte o mai mare prudenţă a băncilor comerciale în ceea ce priveşte creditarea, dar şi o stimulare a componentei de economisire.

Instituţiile de credit din ţara noastră au recurs tot mai mult la atragerea de finanţări din exterior pentru a oferi împrumuturi în ţară. Odată cu criza din Statele Unite, resursele din afară s-ar putea scumpi, iar acest lucru va determina o luptă a băncilor pentru lichidităţi, cel puţin pe termen scurt, susţin analiştii.

"Băncile au fost foarte generoase în acordarea de finanţări din afară, iar populaţia şi-a supraevaluat veniturile viitoare şi s-a îndatorat cât se poate fără să se pună problema unei eventuale crize de lichiditate", explică Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României(BNR).

Un proces de restrângere a resurselor se resimte încă din a doua parte a anului trecut la nivelul pieţei, iar banca centrală a luat deja măsuri de creştere a prudenţialităţii, susţin oficialii BNR. "Am asistat la un proces de reducere a lichidităţii disponibile, în special în ultimele luni, iar faţă de aprilie 2007 procesul este evident. În acest sens, am luat deja măsuri introductive cu privire la creşterea gradului de prudenţialitate", a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri, Eugen Dijmărescu, viceguvernatorul BNR.

Dobânzile în creştere la economii indică lupta pentru resurse

În plus, oficialii anticipează o înăsprire a condiţiilor de creditare, însoţită de o abordare mai pesimistă şi mai severă a riscului, care s-ar putea materializa în marje de risc mai ridicate şi, implicit, în credite mai scumpe pentru români.

Odată cu obţinerea mai dificilă a resurselor de la băncile-mamă, instituţiile de credit din ţara noastră vor fi nevoite să atragă mai multe depozite de pe piaţa românească. Un indiciu în acest sens sunt dobânzile cu două cifre care au început să fie practicate de bănci pentru economiile în lei.

"Noi nu vedem acest lucru ca fiind o problemă, ci ca o redeschidere a apetitului pentru atragerea de lichidităţi", a apreciat Ion Drăgulin, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR. Printre cele mai mari dobânzi, formate din două cifre, pentru depozitele în lei sunt oferite, în momentul de faţă, de Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Piraeus Bank şi Libra Bank.

Sistemul autohton dispune de resurse

Sistemul bancar românesc nu se confruntă cu o criză de lichiditate, iar dacă acest lucru s-ar întâmpla, există resurse suficiente pentru a face faţă situaţiei, susţin oficialii băncii centrale. Totodată, rezervele minime obligatorii deţin o funcţie de tampon foarte importantă la care se va putea apela, în cazul în care echilibrele macroeconomice ar putea fi afectate de o eventuală criză. "Noi credem că nu ne confruntăm cu o criză de lichiditate în România, iar dacă ar avea loc, avem resurse pentru a face faţă", a subliniat Dijmărescu.

Creditele de la BNR, garantate cu portofoliile băncilor

Banca Naţională a României are în vedere posibilitatea de extindere a garanţiilor pe care le acceptă de la bănci, prin includerea creditelor acordate companiilor din portofoliul băncilor comerciale. În momentul de faţă, banca centrală acceptă drept garanţii din partea băncilor titlurile de stat.

În plus, Ion Drăgulin, reprezentant al băncii centrale, a precizat că luarea unei astfel de decizii va dura câteva luni, iar pentru acordarea de finanţare de către BNR ar putea fi luate în calcul criterii precum ratingul băncii, dar şi al companiei împrumutate.

Totuşi, BNR exclude posibilitatea de a finanţa instituţiile de credit cu mai mult de 100% din valoarea titlurilor de stat deţinute.

Banca centrală, din debitor, în creditor

BNR ar putea deveni creditor pentru sistemul bancar românesc, având ca efect reducerea costului lichidităţii, potrivit consilierului guvernatorului băncii centrale, Eugen Rădulescu. "Banca Naţională nu mai este atât de debitoare faţă de sistemul bancar, iar în acest ritm vom vedea o bancă centrală creditoare. Dobânzile vor începe să aibă un adevărat rol pentru că vor duce la efecte imediate pentru lichiditate şi pentru costul acesteia", a spus Rădulescu.Întrebat când va deveni banca centrală creditor al sistemului bancar, Eugen Dijmărescu a arătat că nu a fost stabilit un termen exact în acest sens, însă speră că se va întâmpla cât mai curând.

La rândul său, Ion Drăgulin a spus că acest lucru se va întâmpla atunci când vom citi în raportul asupra inflaţiei că nu mai avem un exces de cerere în economie. "Deocamdată, suntem într-o situaţie în care cererea excede ofertei (...). Ne aşteptăm ca procesul să fie cu o zonă gri, în care unele bănci au cerere de finanţare, iar altele au exces de lichiditate", a adăugat Drăgulin.

Lichiditate de minimum 10-15% din activ

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat în repetate rânduri în ultimele luni că banca centrală va deveni în curând creditor net faţă de sistemul bancar din România, din poziţia de debitor net deţinută în ultimii ani. Totuşi, sunt instituţii de credit cu un grad redus de lichiditate şi acestea trebuie să facă eforturi pentru a atinge un nivel de lichiditate de 10-15% din bilanţ, prin capitalizare şi prin temperarea creditării, pentru a-şi echilibra bilanţurile.

"Titlurile de stat sunt totuşi insuficiente şi inegal distribuite în sistemul bancar, însă cred că vor înregistra o creştere în portofoliul băncilor", a spus Dijmărescu. BNR acordă finanţare băncilor comerciale prin facilitatea de credit, denumită şi credit lombard, în schimbul unor garanţii solide precum titlurile de stat sau depozitele constituite la banca centrală. În momentul de faţă, banca centrală practică o dobândă de 12% pe an pentru creditele lombard.

Dobânzile vor începe să aibă un adevărat rol pentru că vor duce la efecte imediate pentru lichiditate şi pentru costul acesteia
Eugen Rădulescu
consilier al guvernatorului BNR