Băncile vor trebui să renunţe la notarii agreaţi

Codul deontologic al notarilor publici va interzice convenţiile de exclusivitate prin care instituţiile financiare îşi "apropie" numai anumiţi parteneri În prezent, cele mai multe bănci

Codul deontologic al notarilor publici va interzice convenţiile de exclusivitate prin care instituţiile financiare îşi "apropie" numai anumiţi parteneri

În prezent, cele mai multe bănci îşi trimit clienţii la anumite cabinete notariale ("agreate") pentru a autentifica diversele contracte şi documentaţii aferente împrumuturilor sau altor tranzacţii. Această practică va fi incriminată prin noul Cod deontologic al notarilor publici.

Viitorul Cod deontologic, al cărui proiect a fost dezbătut la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul celui de-al VII-lea Congres al notarilor publici, va sancţiona, în primul rând, concurenţa neloială între cabinetele notariale. Iar una dintre practicile ce vor fi considerate oneroase este încheierea de contracte de colaborare cu băncile pentru dobândirea calităţii de "notar public agreat". De asemenea, ar putea constitui abateri de la normele deontologice "aprecierile dezavuante la adresa altor notari, în faţa clienţilor, sau practicarea şi publicarea reducerilor de onorarii", a declarat Mihai Cristian Atănăsoaei, purtătorul de cuvânt al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR).

Reguli noi pentru notarii publici

El a precizat că, prin acest nou Cod deontologic, vor fi incriminate acele "convenţii de exclusivitate" prin care notarii devin parteneri agreaţi ai unor instituţii, în special cele financiare şi de credit.

Între celelalte norme ce vor fi introduse prin Codul deontologic se numără pregătirea "permanentă şi obligatorie" a notarului şi o nouă reglementare a raporturilor profesionale. Pentru pregătirea permanentă, notarii vor trebui să urmeze cursuri anuale organizate de Institutul Notarial Român, iar confidenţialitatea şi păstrarea secretului profesional vor fi principalele norme în raporturile notarilor cu clienţii, cu colegii şi cu organizaţiile profesionale. S-au introdus, totodată, şi anumite sancţiuni pentru abaterile de la normele de probitate profesională, mergând de la avertismentul simplu până la excluderea din profesie.

Liberalizarea profesiei nu va fi deplină

Notarii publici activează, de regulă, pe cont propriu, însă ei sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, astfel că profesia lor nu este în totalitate una liberală. Tarifele şi onorariile sunt reglementate, în sensul că există bareme minimale pentru fiecare categorie de servicii. "În Olanda, unde profesia de notar a fost liberalizată complet, onorariile au scăzut într-o primă fază cu 20%, după care au crescut vertiginos, cu 60%, ceea ce a generat vii controverse în comunitatea europeană a notarilor. De aceea, s-a ajuns la concluzia că tarifele trebuie să fie în continuare reglementate de statele membre, fie prin bareme minimale, fie prin stabilirea de onorarii fixe. La noi, liberalizarea se referă, în primul rând, la facilitarea accesului în această profesie pentru stagiari şi absolvenţi", a mai spus purtătorul de cuvânt al UNNPR.

Registre electronice pentru depistarea falsurilor

Fiecare operaţiune executată de un notar va fi înscrisă în registre electronice de specialitate, cu scopul de a se contracara falsurile şi alte neajunsuri cu care s-au confruntat clienţii până în prezent. Este vorba despre patru registre: de "succesiuni cu elemente de straneitate", de "revocare a procurelor", de "opţiuni succesorale", respectiv Registrul Naţional al Testamentelor. Notarul este obligat să consulte aceste registre de fiecare dată când întocmeşte acte publice, ale căror efecte se propagă, de regulă, pe perioade lungi şi foarte lungi de timp.

Transferurile de proprietate domină piaţa de servicii notariale

Între diversele tipuri de tranzacţii asistate de notarii publici din România, ponderea cea mai mare o deţin cele legate de transferul drepturilor de proprietate. De asemenea, succesiunile deţin o pondere semnificativă, urmate de celelalte tipuri de documente - declaraţii pe proprie răspundere, procure, notificări etc. Potrivit estimărilor UNNPR, în România activează în prezent 1.700 de notari publici şi, în fiecare an, sunt numiţi între 150 şi 200 de notari.