Băncile vor să prevină situaţiile de criză

Nu doar BNR pregăteşte noi norme de creditare, ci şi piaţa bancară îşi face propriile reguli de conduită Bancherii internaţionali pregătesc un cod de bune practici ca răspuns la

Nu doar BNR pregăteşte noi norme de creditare, ci şi piaţa bancară îşi face propriile reguli de conduită

Bancherii internaţionali pregătesc un cod de bune practici ca răspuns la criza financiară. Piaţa autohtonă va fi circumscrisă noilor prevederi prin băncile străine.

Prelungirea efectelor negative ale crizei de pe pieţele financiare internaţionale continuă să stârnească reacţii la nivel mondial. Astfel, cu puţin timp în urmă, Institutul de Finanţe Internaţionale (IIF) a încercat să ia măsurile necesare pentru ca o viitoare criză să fie evitată.

Practic, cei 380 de membri ai Institutului, printre care se numără şi principalii jucători din industria financiară globală, au adoptat un cod de bune practici, menit să instituie o conduită mai <> în mediul bancar internaţional.

Normele vin prin băncile-mamă

Documentul poartă denumirea de Market Best Practice Report şi pleacă de la premisa deja evidentă că la baza izbucnirii crizei internaţionale s-a aflat goana după profit a instituţiilor de credit, care au acordat împrumuturi prea riscante. Recomandările Institutului de Finanţe Internaţionale se referă la adoptarea unor cerinţe de management al riscului, al riscului de lichiditate, rating, politici de compensare şi securizare, precum şi altele care vin în completarea reglementărilor existente prin acordul BASEL II.

O altă recomandare a codului de bune practici este aceea ca directorii generali să fie direct responsabili de evaluarea riscurilor din fiecare bancă.

În plus, este subliniat rolul important pe care băncile centrale îl joacă în asigurarea stabilităţii financiare. Odată adoptate la nivel internaţional de marile grupuri internaţionale, reglementările urmează să fie aplicate şi de către instituţiile de credit din ţara noastră, prin intermediul recomandărilor făcute de băncile-mamă.

Acest lucru ar fi posibil, de vreme ce, pe lista semnatarilor codului de bune practici figurează nume cu greutate pe piaţa românească ca Societe-Generale, ING, Unicredit, Erste Bank, ABN-Amro sau City.

Succesul depinde de aplicabilitate

Noutatea este reprezentată de introducerea unui nou filtru reprezentat de criteriile interne de evaluare ale băncilor şi ale investitorilor în calculul ratingurilor.

Cu alte cuvinte, dacă până acum acordul BASEL II şi normele de management al riscului pe care le presupune au făcut posibilă agravarea crizei financiare, de acum înainte băncile vor trebui să adopte standarde mai înalte atunci când îşi aleg clienţii. <

Erste Bank priveşte adoptarea recomandărilor raportului ca pe o măsură suplimentară binevenită în completarea normelor Basel II>> , spune Ionuţ Stanimir, purtător de cuvânt al Erste Bank. Deşi salută iniţiativa Institutului, o parte a analiştilor sunt sceptici şi spun că atâta timp cât principiile formulate sunt prea generale, codul de practici nu va avea efecte semnificative.

"Un asemenea cod este util, cu condiţia să nu rămână la stadiul unor principii teoretice. E păcat că adoptarea lui are loc abia acum, după ce criza a izbucnit. În orice caz, multe dintre prevederile prezentate în Cod existau şi până acum, doar că nu erau respectate în totalitate", ne-a declarat Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst (CFA).

Model de inspiraţie pentru BNR

Sintagma "stress-testing" (testul de stres) nu este o noutate pentru piaţa bancară. Este foarte probabil ca Banca Naţională să fi avut în vedere formulările care sunt luate în discuţie de comisia Institutului de Finanţe Internaţionale.

Bancherii internaţionali pun însă accent pe testele de stres ce trebuie aplicate tuturor solicitanţilor de credite în special pe companii. Aceasta pentru că siguranţa sistemului bancar este corelată cu parcursul economic şi, implicit, cu sănătatea companiilor finanţate. Recomandările din Raportul final dat publicităţii recent sunt elocvente.

"Stres-testingul trebuie să fie o activitate bancară uzuală în relaţia cu clienţii", se menţionează în Raport. Băncilor li se recomandă să utilizeze stres-testingul chiar pentru propria evaluare a activităţii. Diferitele scenarii trebuie utilizate pentru a evalua solvabilitatea băncilor şi implicit a clienţilor lor în situaţii variate ce pot avea impact asupra performanţelor financiare. Inclusiv modul în care planul de afaceri va răspunde noilor exigenţe impuse de perioada de criză.