Băncile se întrec în majorarea dobânzilor la depozite

Instituţiile de credit au anunţat, de la începutul anului, creşterea dobânzilor la peste 8% pe an. Nici la ciorap, dar nici la bancă, economiile românilor nu reuşesc să scape de inflaţie,

Instituţiile de credit au anunţat, de la începutul anului, creşterea dobânzilor la peste 8% pe an.

Nici la ciorap, dar nici la bancă, economiile românilor nu reuşesc să scape de inflaţie, care le erodează valoarea de la lună la lună. Totuşi, băncile încep să se mobilizeze, majorând dobânzile şi la depozite, nu doar la credite.

Opiniile specialiştilor în ceea ce priveşte economiile populaţiei sunt împărţite. O parte susţin în continuare că băncile au profitat de situaţia actuală, majorând cu întârziere bonificarea la depozite. Pe de altă parte însă, analiştii spun că efectul de transmisie monetară necesită timp şi că între momentul în care BNR ajustează dobânda de politică monetară şi manifestarea efectelor acestora există, întotdeauna, un decalaj de câteva luni.

BNR stimulează economisirea

În ultima perioadă, tot mai multe bănci au crescut dobânzile la depozite. Analiştii susţin că majorările de dobândă sunt rezultatul deciziilor privind dobânda de politică monetară adoptată de către Banca Naţională a României.

Cu alte cuvinte, majorările succesive ale dobânzii - operate încă anul trecut se resimt şi la nivelul economiilor populaţiei, nu doar în scumpirea creditelor. În opinia lui Iulian Panait, preşedintele KTD Invest, unele bănci oferă dobânzi bune la depozite, de peste 8%. Între acestea se numără Bancpost, Banca Românească, Credit Europe Bank şi Romanian International Bank (RIB).

Totuşi, cel mai recent raport KTD Global notează că suntem încă situaţia în care, deşi BNR a crescut semnificativ dobânda, băncile încă nu au ajustat corespunzător dobânzile plătite pentru depozitele populaţiei şi agenţilor economici. Panait este însă de părere că în viitorul apropiat tot mai multe bănci îşi vor majora dobânzile la depozite, ca reacţie la mişcările făcute de către Banca Naţională în ultimele luni.

Dobânzile la depozite vor continua să crească

În opinia lui Ionuţ Dumitru, analist-şef la Raiffeisen Bank, dobânzile mici ataşate depozitelor se datorează, în principal, faptului că sistemul bancar se confruntă cu un exces de lichiditate. Astfel, depozitele atrase de bănci în lei depăşesc cu mult volumul total al împrumuturilor acordate în monedă naţională.

Potrivit datelor BNR, la finele lui 2007, românii constituiseră depozite în valoare totală de 87,7 miliarde de lei, pe când creditele acordate în monedă naţională erau de 67,7 miliarde de lei. Având în vedere această situaţie, băncile au fost tentate să depună "leii" la BNR, în depozitele atrase de aceasta în cadrul procesului de sterilizare, pentru care dobânda este, în prezent, de 9%".

Totuşi, "în perioadele în care BNR a scos puţini bani de pe piaţă, la o dobândă mică, în încercarea de a descuraja speculatorii, excesul de lei a devenit şi mai evident. În aceste condiţii, majorarea dobânzilor pentru depozitele în lei era nejustificată", a afirmat, pentru "Adevărul", Ionuţ Dumitru.

În prezent, dobânzile pe pieţele interbancare au crescut foarte mult, semn că o parte dintre bănci se confruntă cu un deficit de lichiditate. Acesta este şi motivul pentru care o parte a instituţiilor de credite sunt interesate să se împrumute de la bănci care deţin, încă, resurse în exces.

Analistul este de părere că, în condiţiile în care "criza" de lei se accentuează, băncile ar trebuie să treacă progresiv la majorarea dobânzilor, pentru care ar trebuie să plătească deponenţilor mai puţin decât dacă s-ar împrumuta pe piaţa interbancară. "Vom asista la o intensificare a concurenţei şi pe acest segment, pe măsură ce lipsa de lichiditate se generalizează.

Or, atunci, băncile vor fi interesate să ofere dobânzi mai mari". În prezent, dobânzile pe pieţele interbancare au ajuns chiar şi la 13%, mult peste nivelul pe care băncile îl plătesc deponenţilor pentru banii economisiţi în instrumente de depozitare. Având în vedere faptul că Banca Naţională a operat o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, în decurs de 3-6 luni ar trebui să resimţim efectele acestei decizii. Cu alte cuvinte, nu doar creditele ar trebui să se scumpească, ci şi bonificarea la depozite va creşte.

>> Vom asista la o intensificare a concurenţei pe segmentul depozitelor, pe măsură ce lipsa de lichiditate se generalizează.
Ionuţ Dumitru,
analist-şef la Raiffeisen Bank

Puţin peste rata inflaţiei

Ionuţ Dumitru, analist-şef la Raiffeisen Bank, este de părere că, în determinarea ratei reale a dobânzii (practic, câştigul pe care îl obţine deponentul la scadenţă, după scăderea comisioanelor bancare şi a ratei inflaţiei), calculele trebuie făcute din următoarea perspectivă: "Pentru a afla dacă dobânda este într-adevăr real negativă trebuie să avem în vedere dobânda la depozitele scadente peste un an, din care vom scădea rata inflaţiei previzionată de BNR pentru finalul anului.

Astfel, dintr-o bonificare de aproximativ 7% vom scădea un procent de 5,9%, la cât se ridică proiecţia băncii centrale pentru decembrie 2008". Potrivit calculelor acestuia, în final, românul rămâne totuşi cu ceva în buzunar, reuşind să-şi pună la adăpost economiile de pericolul inflaţionist.