Băncile şi fondurile mutuale se dezvoltă rapid şi în următorii trei ani

Bursa va deveni o piaţă puternică, dacă listarea Transelectrica nu va rămâne o excepţie Sistemul bancar şi industria fondurilor mutuale vor continua, şi în 2007, să se dezvolte cu

Bursa va deveni o piaţă puternică, dacă listarea Transelectrica nu va rămâne o excepţie

Sistemul bancar şi industria fondurilor mutuale vor continua, şi în 2007, să se dezvolte cu ritmurile înregistrate anul trecut. Iar evoluţiile au la bază procesul de recuperare a decalajelor faţă de statele din Europa Centrală. Pe de altă parte, creşterea pieţei de capital va depinde de decizia politică de a lista o serie de companii.

Gradul de intermediere financiară, capitalizarea bursieră şi activele fondurilor mutuale din ţara noastră sunt la un nivel de mai puţin de jumătate din cel înregistrat în alte state ce au aderat la Uniunea Europeană în 2004. Totuşi, intrarea României la UE, întărirea stabilităţii macroeconomice, dar şi creşterea veniturilor conduc la menţinerea unor ritmuri înalte de dezvoltare a pieţei financiare. Spre exemplu, activele totale ale sistemului bancar sunt estimate, la sfârşitul anului trecut, la circa 50% din produsul intern brut, în creştere cu 5% faţă de 2005. Aurelian Dochia, director general BRD-SG Corporate Finance, a precizat, pentru Adevărul, că ritmul de creştere a sistemului bancar se va menţine înalt, nu numai în 2007, ci şi în următorii trei-patru ani, datorită fenomenului de reducere a decalajelor faţă de Europa Centrală. "Nu numai creditul va creşte, dar se observă şi faptul că o serie de mecanisme economice îşi schimbă modul de funcţionare", subliniază Dochia. Astfel, tot mai multe operaţiuni curente sunt desfăşurate prin intermediul băncilor comerciale, iar veniturile instituţiilor de credit se reechilibrează dinspre cele obţinute prin intermediul dobânzilor, spre cele din comisioane.

Totodată, dezvoltarea sistemului bancar atrage după sine şi creşterea sectorului instituţiilor financiare nebancare. "În funcţie de modul de organizare din fiecare ţară, cele mai mari operaţiuni ale acestor entităţi sunt legate de bănci", subliniază Dochia. Spre exemplu, în România, instituţiile financiare nebancare au avut o libertate mai mare decât băncile comerciale. De aceea au apărut o serie de companii specializate în finanţarea populaţiei sau companiilor, ceea ce a dus la creşterea mai alertă a acestui sector financiar. "În schimb, în alte ţări, entităţile au fost supravegheate şi atunci nu era atractivă o astfel de companie specializată", explică Aurelian Dochia.

Fondurile private de pensii, un impuls pentru piaţa de capital

Un alt sector ce a cunoscut o creştere alertă este reprezentat de piaţa de capital. Astfel, la sfârşitul lui 2006, capitalizarea bursieră reprezenta circa 22% din PIB, în creştere de la circa 14% în urmă cu doi ani. Septimiu Stoica, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, subliniază că partea bună a dezvoltării pieţei de capital este această dinamică. "Însă pe de altă parte, suntem încă departe de cifrele cu care am vrea să ne comparăm", subliniază Stoica. Spre exemplu, în Polonia, capitalizarea bursieră reprezintă circa 60% din PIB, iar în Ungaria nivelul este de 37%. "Lichiditatea pieţei de capital este dependentă de capitalizarea bursieră. Iar aceasta poate să sporească mai ales dacă societăţile din portofoliul statului vor veni pe Bursă, aşa cum a fost cazul Transelectrica", explică preşedintele BVB.

Totodată, un alt impuls pentru piaţa de capital îl reprezintă apariţia fondurilor private de pensii, pentru că acestea pot investi pe Bursă o parte din capital. "Dar ar fi păcat să investească în alte state din UE, din lipsă de societăţi cotate", subliniază Stoica.

Industria fondurilor mutuale este abia la început. Activele totale reprezentau, anul trecut, circa 180 milioane de euro, ceea ce înseamnă circa 0,2% din PIB. Spre deosebire, în ţările din Europa Centrală, nivelul variază între 5% şi 8%. Dar creşterea de la valoarea înregistrată în România la cea din alte state europene s-a petrecut în numai 6-7 ani.

Creştere exponenţială a fondurilor mutuale

Mihai Ion, preşedintele Raiffeisen Asset Management, subliniază faptul că, în anii 1999-2000, industria fondurilor mutuale din statele central-europene era la un nivel similar cu cel din ţara noastră, din acest moment. "Dar o serie de factori, ce încep să îşi facă simţită prezenţa şi în România, au condus la această dezvoltare", spune Mihai Ion. Astfel, stabilitatea macroeconomică şi inflaţia în scădere au condus la reducerea dobânzilor bancare, iar clienţii tradiţionali ai depozitelor la termen caută alte soluţii de economisire. Totodată, veniturile populaţiei sunt în continuă creştere. "Desigur, salariul mediu din România este încă mult în urmă, dar sunt oameni ce câştigă suficient pentru a putea economisi", spune Mihai Ion. În plus, pieţele de capital s-au dezvoltat. Multe companii intră şi pe bursele din alte ţări, unde numărul emitenţilor este redus, dar capitalul ce caută plasamente este semnificativ. Nu în ultimul rând, intrarea băncilor pe piaţa fondurilor mutuale şi armonizarea legislaţiei la directivele europene susţine credibilitatea industriei, subliniază preşedintele Raiffeisen Asset Management. De aceea, ritmul de creştere a fondurilor mutuale, din 2007, ar putea fi similar cu cel din 2006 - aproximativ 100%. "Iar după o perioadă de 3-5 ani, industria fondurilor mutuale ar putea ajunge la 1-2 miliarde de euro", consideră Mihai Ion.

Ritmul de creştere a sistemului bancar se va menţine înalt, nu numai în 2007, ci şi în următorii trei-patru ani, datorită fenomenului de reducere a decalajelor faţă de Europa Centrală
Aurelian Dochia
director general BRD-SG Corporate Finance

Lichiditatea pieţei de capital este dependentă de capitalizarea bursieră. Iar aceasta poate să sporească mai ales dacă societăţile din portofoliul statului vor veni pe bursă
Septimiu Stoica
preşedintele Bursei de Valori Bucureşti