Băncile medii ameninţă cota de piaţă a marilor instituţii de credit

Profitabilitatea sistemului bancar va fi, şi în 2007, peste nivelul mediu european

Instituţiile de credit au înregistrat, în primul trimestru al anului curent, rezultate financiare mai bune chiar decât cele de anul trecut. Iar evoluţia se poate observa mai ales pe segmentul băncilor de dimensiuni medii, care încep să anunţe planuri ambiţioase de dezvoltare.

Profiturile şi activele anunţate de unele bănci româneşti pentru primele trei luni conturează un tablou în care extinderea agresivă a sistemului bancar va continua şi în acest an. Iar ratele de creşteri cu două cifre vor susţine România printre statele europene cu cele mai rentabile sisteme bancare.

Recent, Banca Comercială Română, cea mai mare instituţie de credit din ţara noastră, a anunţat o creştere a profitului net de 9,6%, până la 62 milioane de euro (primul trimestru din 2007, comparativ cu perioada similară a anului trecut). Simultan, activele băncii au ajuns la aproape 4,4 miliarde de euro, în creştere cu 3,7% faţă de sfârşitul lui 2006. Ceea ce înseamnă o îmbunătăţire a rentabilităţii activelor BCR.

În plus, conducerea Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, estimează o creştere a profitului cu 40% pentru acest an. Pentru comparaţie, anul trecut, ritmul de majorare al profitului a fost de circa 17%.

Însă în acea perioadă, activitatea de creditare în valută era restricţionată de Banca Naţională, iar limita maximă a gradului de îndatorare era aceeaşi pentru toate categoriile de clienţi.

O altă bancă din top cinci cele mai mari instituţii de credit este Banca Transilvania. După ce a obţinut, în primele trei luni, un profit brut de 36,4 milioane lei, în creştere cu aproape 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru întreg anul 2007, oficialii Băncii Transilvania estimează un câştig brut de 160 milioane de lei, cu circa 20% mai mare decât cel din 2006. O ţintă majoră a băncii este de a ajunge la un total al activelor de 3,5 miliarde euro şi la un portofoliu de credite de 2,2 miliarde euro, din care 40% vor fi de retail, 18% pentru firme mici şi mijlocii (IMM) şi 42% pentru companii mari (corporate). Astfel, ritmul de creştere a activelor ar putea fi de peste 40%.

Nu numai marile instituţii de credit anunţă rezultate pozitive. Creşteri spectaculoase sunt înregistrate şi în rândul instituţiilor din plutonul doi. Totuşi, pe acest segment, cel mai important obiectiv este obţinerea unei cote de piaţă cât mai mari.

Luptă pentru consolidarea poziţiei pe piaţă

Spre exemplu, Volksbank România, una dintre băncile care a reuşit aproape să îşi tripleze totalul activelor, a anunţat că vizează, în 2007, un ritm de creştere de peste 60%. Astfel, conducerea băncii ţinteşte o cotă de piaţă de circa 3,25%, peste nivelul de 2,7% înregistrat la finele lui 2006.

Totodată, acţionarii Băncii Româneşti - membră a grupului National Bank of Greece, afirmă faptul că, până în 2009, va avea o cotă de piaţă de cinci procente. Adică o dezvoltare a afacerii de 2,5 ori faţă de situaţia înregistrată la sfârşitul anului trecut.

Şi Banca Comericală Carpatica vizează o intensificare a activităţii. Oficialii acestei instituţii estimează, pentru 2007, o dublarea a soldului creditelor, simultan cu o creştere a depozitelor atrase de circa 70%.

Oportunităţi de creştere pe trei segmente

Motivele care stau la baza acestor planuri ambiţioase ţin de oportunităţile ce i se oferă sistemului bancar. Spre exemplu, în timp ce în Ungaria sau în Republica Cehă, activele bancare egalează produsul intern brut obţinut de aceste ţări, în România, raportul este de numai 53%, cel mai scăzut nivel din întreaga Europă. Iar oportunităţile de dezvoltare ale băncilor şi, implicit, de creştere sau cel puţin de menţinere a gradului de profitabilitate sunt prezente aproape pe toate sectoarele de activitate. Astfel, creditarea populaţiei va continua să crească cu un ritm de peste 50%. Simultan, băncile îşi îndreaptă atenţia din ce în ce mai mult spre sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu în ultimul rând, agricultura reprezintă încă un domeniu în care băncile comerciale nu au început să acorde finanţări.

România are cel mai scăzut grad de penetrare bancară din Europa Centrală

Un studiu realizat de institutul polonez de cercetare Intelace subliniază faptul că sistemul bancar din ţara noastră este printre cele mai slab dezvoltate din Europa Centrală şi de Est. Astfel, chiar dacă activele totale s-au ridicat, anul trecut, la aproape 51 miliarde de euro, iar ritmul anual de creştere în perioada 2004-2006 a fost de peste 50%, nivelul activelor pe locuitor este încă foarte scăzut. Astfel, în timp ce în Polonia, Slovacia, Ungaria sau republica Cehă, raportul activele/locuitor variază între 5.000 şi 11.000 euro, în România este de numai 2.400 euro.

BNR stabileşte astăzi politica monetară pentru următoarea perioadă

Astăzi, membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale discută asupra condiţiilor monetare. În ultima şedinţă a BNR, din 26 martie, conducerea băncii centrale anunţa scăderea dobânzii de politică monetară de la 8,0% la 7,5%.

În momentul de faţă, motive pentru o nouă reducere a dobânzii BNR sunt suficiente. Rata anuală a inflaţiei a atins, în martie, minimul istoric de 3,66%, după ce, la finele lui 2006, nivelul se situa la 4,87%. Iar evoluţia indicelui preţurilor de consum a fost mult mai bună decât scenariul de bază luat în calcul de oficialii băncii centrale. În raportul auspra inflaţiei publicat în luna februarie, BNR se aştepta la o rată anuală de 4,3% pentru primul trimestru din 2007. În schimb, media a fost de circa 3,8%. Mai mult, aşteptările privind evoluţia inflaţiei din acest an indică o rată apropiată de ţinta de 4% a Băncii Naţionale.

Un alt motiv pentru scăderea dobânzii de politică monetară ţine de aprecierea monedei naţionale. De la ultima şedinţă a băncii centrale, cursul de schimb al monedei naţionale a scăzut de la aproximativ 3,35 lei/euro la aproape 3,3 lei/euro. Iar la ultima şedinţă a BNR, una dintre justificările reducerii ratei dobânzii de intervenţie a fost evoluţia cursului. Mai mult, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, afirma recent că leul este un "rocky al finanţelor".

Pe de altă parte, o serie de riscuri ce planează asupra economiei naţionale impun menţinerea unor dobânzi ridicate. Astfel, chiar dacă rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,6%, dacă sunt excluse preţurile administrate şi cele volatile, atunci reiese un ritm de creştere al preţurilor de circa 4%. În plus, tensiunile politice ar putea conduce la o relaxare a politicii fiscale, care s-ar adăuga la deteriorarea deficitului de cont curent. Ţînând cont de aceste evoluţii, opiniile analiştii financiari sunt împărţite, mergând de scăderea dobânzii de intervenţie şi a rezervelor minime obligatorii, până la menţinerea condiţiilor stabilite la şedinţa anterioară.