Banca îţi girează afacerea

În derularea activităţii sale, orice firmă poate conta pe girul instituţiilor bancare, prin intermediul scrisorilor de garanţie În baza unui depozit sau a altor garanţii, băncile

În derularea activităţii sale, orice firmă poate conta pe girul instituţiilor bancare, prin intermediul scrisorilor de garanţie

În baza unui depozit sau a altor garanţii, băncile acceptă să devină garantul clienţiilor săi. Tot mai mulţi români au început să înţeleagă utilitatea acestui produs.

De regulă, băncile sunt cele care solicită clienţilor lor garanţii, atunci când acordă împrumuturi. Există însă şi situaţii în care instituţiile de credit sunt cele care oferă firmelor şi populaţiei garanţia lor, prin acordarea de scrisori de garanţie bancară (SGB).

Un astfel de produs reprezintă un înscris prin care o bancă, denumită garant, se angajează la plata unei anumite sume de bani, în favoarea unei persoane fizice sau juridice, denumită beneficiar, în cazul în care solicitantul scrisorii nu-şi va respecta obligaţiile sale contractuale.

Banca oferă clientelei scrisori de garanţie bancară care au ca obiect garantarea plăţii unor aprovizionări destinate activităţii curente, participarea la licitaţii, buna executare, restituirea avansurilor acordate sau plata taxelor vamale.

De asemenea, se poate garanta transportul mărfurilor aflate în tranzit, rambursarea unor credite acordate de alte instituţii de credit şi orice alt angajament comercial. La fel ca împrumuturile bancare, SGB se acordă pe baza unor garanţii.

Produsul poate fi obţinut foarte uşor dacă este garantat cu un depozit colateral. Dacă solicitantul nu dispune, însă, de un depozit, poate solicita scrisori de garanţie pe baza altor tipuri de garanţii, cum ar fi ipotecile, gajurile sau garanţii ale Fondurilor de Garantare.

În acest caz, este necesară o analiză mai amănunţită a solicitantului, îndeosebi în ceea ce priveşte capacitatea de plată a acestuia, şi ca urmare şi documentaţia solicitată este mai complexă. Spre deosebire de creditele bancare, a căror destinaţie o reprezintă finanţarea activităţii curente sau a investiţiilor clienţilor, SGB nu reprezintă un instrument de plată efectiv.

Mai ieftin decât un credit

O comparaţie între credite şi scrisorile de garanţie bancară arată că un avantaj pentru clientul care solicită o SGB ar fi costurile mai reduse. De exemplu, Romanian International Bank (RIB) percepe pentru eliberarea unei SGB în lei, garantată cu depozit colateral, doar un comision de emitere de 0,15%/trimestru, de minimum 50 lei/an.

În plus, pentru depozitul colateral, clientul primeşte dobândă ca pentru un depozit obişnuit. Un dezavantaj pentru clientul care beneficiază de o SGB ar putea apărea însă în cazul în care banca este nevoită să execute angajamentul asumat prin scrisoare.

În această situaţie, suma plătită de bancă se transformă în credit pentru solicitantul SGB, acesta fiind nevoit să plătească o dobândă majorată şi să suporte toate celelalte costuri aferente unui împrumut.

Solicitări în creştere

Dezvoltarea relaţiilor comerciale şi financiare a impus o dezvoltare pe măsură a industriei garanţiilor bancare. "Este imposibil să participi la o licitaţie, să obţii un avans substanţial sau restituirea unei reţineri contractuale, să închei un contract fără a prezenta o scrisoare de garanţie bancară", explică reprezentanţii BCR.

În plus, aceştia sunt de părere că tot mai mulţi clienţi sunt conştienţi de utilitatea şi beneficiile reale pe care le pot aduce un astfel de produs. Astfel, numărul şi valoarea scrisorilor de garanţie bancară au crescut de la an la an.

De exemplu, BCR, cea mai mare bancă din sistemul românesc, a emis în 2007 aproximativ 10.000 de garanţii bancare, în afara celor aflate în derulare. În primele cinci luni ale acestui an, OTP Bank România a acordat clientelei sale peste 550 de scrisori de garanţie bancară.

CNVM nu acceptă SGB la Fondul de Compensare

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) refuză, însă, să accepte brokerilor scrisorile de garanţie bancară ca o parte a contribuţiilor la Fondul de Compensare a Investitorilor. CNVM argumentează decizia prin faptul că riscurile aferente emiterii şi utilizării scrisorilor de garanţie nu pot fi cuantificate cu precizie.

Comisia recunoaşte şi acceptă în prezent SGB pentru decontarea tranzacţiilor de către Depozitarul Central şi pentru garantarea ofertelor publice de cumpărare.

"Pare surprinzător că o instituţie precum CNVM, care a autorizat 15 bănci de decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare pe piaţa românească de capital, nu are încredere în scrisorile de garanţie emise de acestea şi le consideră riscante", spun brokerii.